duminică, 13 septembrie 2009

Darul discernământului: Pustnicul fără discernământ

Un monah nevoitor era luptat cu străşnicie de demonul desfrânării. Aflându-se în această cumplită stare, s-a dus la un pustnic bătrân, căruia i-a mărturisit ispitele şi încercările prin care trecea. Însă pustnicul nu cunoştea din proprie experienţă această ispită, aşa că nu-i putea pricepe mărimea şi felul. De aceea se revoltă foarte tare şi-i spusese monahului ispitit că nu era vrednic să poarte schima îngerească a călugărilor.
Atunci călugărul, încercat de ispita desfrânării şi deznădăjduit, hotărî să-şi lase chilia pustincească şi să se întoarcă în lume.
Însă pronia dumnezeiască nu-i îngădui să-şi îndeplinească hotărârea. Să vedem cum a lucrat pronia… Chiar atunci s-a întâlnit cu avva Apollo, om plin de discernământ şi destoinic în privinţa atacurilor celor drăceşti.
Văzându-l acela tulburat şi încruntat, îl întrebă cu blândeţe:
- Încotro ai pornit-o frate? Şi de ce eşti atât de-ntristat?
Ruşinat, fratele tăcu. Însă, fiindcă avva Apollo stăruia, fu nevoit să-i mărturisească necazul ce se abătuse asupra lui:
- Sunt deznădăjduit şi descurajat de mine însumi şi voi a mă întoarce în lume.
Stătură apoi o vreme de vorbă, timp în care călugărul îi povesti avvei de-a fir a păr cum ajunsese aşa în cumpănă. Atunci avva, al cărui discernământ era deplin, îi spuse:
Nu te mira şi nu te deznădăjdui din pricina nenumăratelor ispite ce te-au năpădit. Chiar şi eu care, după cum bine vezi, am ajuns bătrân, cu păr alb, încă sunt tulburat din cale-afară de asemenea ispite. Prin urmare, nu te-ntrista tu, care eşti cu mult mai tânăr, din pricina focului cărnii ce se stinge atât prin strădaniile proprii, cât şi, mai cu seamă, cu ajutorul lui Dumnezeu.
În cele din urmă, cu învăţăturile sale cele luminate, avva reuşi să-l convingă pe călugăr să se întoarcă la chilia sa. Totodată, a voit să-i dea o lecţie şi pustnicului cel lipsit de discernământ. Prin urmare, se opri în faţa chiliei aceluia şi începu a se ruga astfel:
- Doamne, pe Tine Care îngădui ispitele spre folosul nostru, Te rog să trimiţi ispita ce-l încearcă pe-acel frate al meu, mai tânăr, asupra acestui bătrân de-aici, ca să afle acum, pe propria piele, ce n-a învăţat în atâţia ani! Asta şi ca să înveţe că trebuie să-i fie milă şi să sufere dimpreună cu toţi cei ce înfruntă felurite ispite.
Îndată ce-şi sfârşi rugăciunea, văzu un arap înfăţişându-se lângă chilie, după care arapul prinse a trage săgeţi de foc spre bătrânul putnic. În scurt timp se deschise poarta chiliei, de unde pustincul ieşi cu chipul răvăşit şi-o apucă pe cărare, îndreptându-se spre cetate! Pe-aceeaşi cărare, cu puţin timp înainte, o apucase călugărul cel tânăr! Atunci avva Apollo, grăbind spre el, îl opri, spunându-i:
- Unde-ai pornit-o părinte? Şi de ce eşti aşa tulburat?
Ruşinat foarte era bătrânul pustnic! Nu putea scoate nici un cuvânt. Nevoind să-l chinuiască, plin de iubire creştinească, după ce i-a dat o lecţie pentru a-l face ca altă dată să se poarte cu îngăduinţă şi discernământ cu cei încercaţi, aflaţi în suferinţă, avva Apollo îi zise:
- Întoarce-te în chilia ta şi îngrijeşte-te să te cunoşti pe tine însuţi şi patimile tale, să-ţi vezi adâncul şi necuprinsul propriilor slăbiciuni! Să pricepi că n-ai putut deloc să înduri ispite ca cele abătute asupra mai tânărului tău frate, ci, tulburat şi înfricoşat, ai pornit-o spre lume. Cugetă, aşadar, că ţi s-a dat ocazia să-l încurajezi pe cel mai mic ca tine, care era aprig luptat de ispite, iar tu l-ai făcut să deznădăjduiască. Tu, care n-ai putut îndura ispita, l-ai judecat aspru pe fratele tău, aruncându-l în chip necugetat spre pierzanie.
Aţi văzut, aşadar, cum avva Apollo l-a izbăvit pe fratele mai tânăr, dând totodată o lecţie şi bătrânului pustnic, îndemnându-l să se poarte cu îngăduinţă şi dragoste cu fraţii încercaţi de ispite. (Filocalia I)

“Darurile Sfântului Duh”, editura Sophia, 2006

Preluat de aici: Povestea zilei, 10.09.2009 - “Darul discernământului: Pustnicul fără discernământ”
*
Citiţi şi:
Povestea zilei, 11.09.2009 - “Darul discernământului: Întrebările avvei Avraam”
Povestea zilei, 09.09.2009 - “Darul discernământului: Călugărul cu faimă rea”
Povestea zilei, 08.09.2009 - “Darul discernământului: Evloghie şi omul ciung”
Povestea zilei, 07.09.2009 - “Darul discernământului: Sfântul Antonie cel Mare şi vânătorul”

Niciun comentariu: