duminică, 15 noiembrie 2009

Postul Nasterii Domnului, postul bucuriei

Duminică începe Postul Naşterii Domnului. Într-o lume tot mai nebună, cred că e vital să strângem rândurile, să ne sprijinim, să ne mângâiem, să ne rugăm împreună şi unii pentru alţii. Adică să postim împreună, pentru că Postul le cuprinde pe toate acestea, şi încă ceva: o auto-disciplinare care ne dăruieşte libertate. Libertatea de a putea face şi altfel decât „cum îţi vine”, o libertate de care avem mare nevoie.

Am preluat fragmentul din invitația pe care ne-o face Natalia, si anul acesta, de a calatori impreuna spre Betleem, spre sărbătoarea Nasterii Domnului.
Multumesc mult, Natalia, pentru gandul tau. Mi-a placut mult si anul trecut, impreuna-calatoria pe care am facut-o.
Asadar, pornim la drum:)
Cateva principii de urmat:
- să ţinem postul alimentar, care ne uşurează şi ne disciplinează trupul.
Pentru cei care au binecuvântare de la duhovnic să nu ţină partea alimentară, puteţi renunţa de exemplu în această perioadă la ceva care vă place foarte mult. Există multe alte feluri de a posti, vorbiţi cu duhovnicul şi stabiliţi împreună un canon.
- să ne întâlnim cu toţii în rugăciune în fiecare seară, la ora 22 (in varianta de printat o găsiţi aici), iar la pomelnicul personal să adăugăm pe cei care ne-am hotărât să postim împreună. Numele vor fi afişate pe coloana din stânga.
- să reducem navigatul pe internet.
Să nu cădem în „ispita lucrului folositor” risipindu-ne pe site-uri care ni se par (şi sunt) folositoare, dar care oferind atât de multă informaţie într-un timp scurt nu prea ne lasă nimic consistent în suflet. Măcar pe perioada postului, să citim mai mult din cărţi, se aşează mai bine în suflet…
- să zâmbim mult, să dăruim bucurie, să iertăm
.
- să ne rugăm pentru „tot sufletul necăjit şi întristat” şi să ieşim în întâmpinarea lui cu ce putem. Un lucru, ceva de mâncare, sau măcar un zâmbet, o rugăciune şi o vorbă bună – asta putem face indiferent cât de săraci am fi.
- să nu răspundem la rău cu rău, ci cu tăcere şi binecuvântare a persoanei respective.
- să îi binecuvântăm mai des pe cei pe care îi întâlnim în fiecare zi, să mulţumim Domnului pentru toate lucrurile bune din viaţa noastră.

- să ne curăţăm sufletul prin Spovedanie şi să îl împodobim cu gânduri bune, pentru a oferi căldură Celui Care va bate la uşa lui, pentru a Se naşte.

Asa cum aminteste si Natalia, rugăciunea făcută împreună, în acelaşi timp, este mai puternică. E important să nu ne rugăm doar unii pentru alţii şi pentru binele personal, ci şi pentru Biserică. Iată o scurtă rugăciune:
Adu-Ţi aminte, Doamne, de soborniceasca şi apostolica Ta Biserică, pe care ai agonisit-o cu scump sângele Tău. Înnoieşte-o, întăreşte-o, răspândeşte-o, înmulţeşte-o, împac-o şi o păzeşte nebiruită de porţile iadului în veci, iar dezbinările ei le potoleşte.
Pomeneşte Doamne, pe toţi ierarhii Bisericii Ortodoxe Române şi de pretutindeni, în pace, întregi, cinstiţi, sănătoşi, îndelungaţi în zile, drept învăţând cuvântul adevărului Tău.


Un post usor, cu folos si bucurie.

Pomelnicul impreuna-calatorilor

2 comentarii:

Dana spunea...

Ma bucur ca vom calatori impreuna!

Ramona spunea...

Si eu ma bucur:)