Ramona Bădescu: Măicuţă, toată lumea spune că pruncii sunt un dar de la Dumnezeu. Putem privi şi pe soţul sau pe soţia noastră tot ca pe un dar? E drept că acest dar, cu timpul, se cam învecheşte aşa, cam dispare bucuria de la început. Mai ales nevestele îşi amintesc de acele începuturi, pe care le invocă la infinit. Cum am putea să reactualizăm această stare de început, de paradis iniţial?
Maica Siluana: Eu cred că cine oboseşte, cine se plictiseşte de dar, nici măcar nu l-a scos din „cutia” în care l-a primit! Cred că nu l-a scos din ambalaj! Dacă primeşti un cadou, oricât ar fi de frumos ambalajul, şi-l ţii acolo, să zicem că e o carte, frumos ambalată, şi dac-o tot admiri, „ce frumos, ce frumos…”, sigur că într-o zi te vei plictisi! Atunci poţi s-o scoţi din ambalaj şi poţi să te uiţi la copertă: „Ce frumos!”, o pui în bibliotecă şi te uiţi o zi, două, trei… ce copertă frumoasă are! Şi iarăşi te plictiseşti. De ce?„
Un cuvânt al Maicii Siluana, din cartea “Unde-ti este Bucuria, omul lui Dumnezeu”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Rugăciunile începătoare: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Împăr...
-
Dragii mei, vin cu o rugăminte pe care nu am făcut-o niciodată până acum. De data asta, eu am nevoie de ajutor pentru a repara acoperișul...
-
La 12 ani de la trecerea la Domnul a lui Virgil Maxim Joi, 19 martie 2009, ora 22.00, la Teatrul Luceafărul din Iaşi a avut loc conferinţa „...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu