Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2010

O mana de malai

Povestiri ortodoxe video
O mana de malai

Povestea o gasiti in cartea:
Nestemate duhovniceşti vol. 1 (conţine CD audio video)Autor: Claudia Şerban, Cristian Şerban
O culegere de povestiri in spiritul Sfinţilor Părinţi, 52 de ,,nestemate" ale Ortodoxiei. Fiecare povestire are un tâlc sau o învăţătură.
Format: 24x16,5
ISBN:
Pret: 10,90 RON
http://www.edituracristimpuri.ro/

Ne plimbăm în bocanci prin raiul lui Dumnezeu

Nu ştiu dacă v-aţi întrebat vreodată cât de delicat este Dumnezeu în relaţia cu noi. El, gazda perfectă, dispus să accepte orice atitudine nefirească din partea noastră. Noi, simpli oaspeţi în casa Lui, mai mult sau mai puţin civilizaţi.

Oaspeţi de trei feluri
Unii, atent educaţi, se sfiiesc să nu deranjeze liniştea casei. Se aşează cuminţi într-un colţ, privind timid în jurul lor, pentru a nu deranja ceva sau pe cineva de lângă ei. Alţii, joviali, distraţi, aproape nepăsători, dau impresia că nu realizează că sunt doar simpli oaspeţi într-o casă străină. Şi apoi vin ei, aroganţii, plini de sine, de aere, de auto suficienţă. Intră în casă sfidând prezenţa tuturor celorlalţi, dar mai ales a gazdei. Nu se sfiiesc să trântească uşa de perete, să intre fără să se şteargă pe picioare la intrare, ducând până în mijlocul casei noroiul pe care îl poartă mereu cu ei, pe oriunde umblă. Nici măcar nu au bunul simţ să dea bineţe celor din jur. Nici măcar „Gazda” nu-i impresionează. …

Scoala animalelor

Odată, animalele s-au hotărât să facă ceva semnificativ pentru a preîn­tâmpina problemele lumii noi. Aşa că au organizat o şcoală. Au implementat o programă de acti­vităţi pentru alergare, căţărare, înot şi zbor. Pentru a o face mai uşor de administrat, toate ani­malele s-au înscris la toate materiile.

Raţa se pricepea de minune la înot. De fapt, era mai bună la înot chiar decât instructorul! Totuşi, a luat doar notă de trecere la zbor şi s-a descurcat foarte slab la alergat. Pentru că era aşa de lentă la alergat, a trebuit să renunţe la înot şi să stea după ore să exerseze. Aceasta i-a afectat grav labele aşa că a devenit mediocră la înot. Dar “mediocru” era acceptabil, deci nimeni nu şi-a făcut griji în această privinţă, cu excepţia raţei.

Iepurele a rămas în fruntea clasei la alergat, dar i s-a dezvoltat un tic nervos la muşchii piciorului pentru că a avut foarte mult de recuperat la înot. Aşa că a luat în loc de 10 doar 7 la alergare şi a 4 la căţăratul în copaci.

Veveriţa era as …

E nevoie să fiu credincioasă pe acest moment așa cum este el, cum se întâmplă el, cu acuze, cu spaime, cu neputință

Doamne, Maica mea, ce bucurie!
Ce bucurie, ce binecuvântare. Am citit ce a scris în continuare Copilul de pe „Sparge tăcerea” și atât de mult m-am bucurat! Doamne, Slavă Ție! Ce minune, ce minunat lucrează Domnul!
Și m-am mirat, și nu știu ce să zic. Aș putea să iau fragmente întregi și să le pun și să spun „exact așa am simțit și eu”, „exact așa am făcut și eu”.
„Nu știu încă cine sunt, dar știu că ceva s-a schimbat. Nu mai simt nevoia să pozez pentru nimeni, nu pot să mai fac eforturi de a fi „drăguță”, nu-mi pasă dacă omul din fața mea se supără pe mine pentru ceea ce am să-i zic atâta timp cât în timp ce-i vorbesc eu îl binecuvântez, nu mă mai pot preface. Asta e. De fapt nu mă mai pot preface. Că ascult, că-mi pasă, că-mi iubesc aproapele, că înțeleg. Nu înțeleg nimic, mă simt mai neputincioasă ca niciodată și totodată eliberată. Merg pe stradă și nici nu văd oamenii. Nu-i iubesc...”
Maica mea, azi-noapte am mers cu discuțiile iar până spre trei, patru dimineață. D…

Doamne ne iubeşte aşa pe toţi?

Măicuța mea,
...Doamne ne iubește așa pe toți? M-a iubit așa și până acum? Eu de ce nu mi-am dat seamă? Cum am trăit atâția ani fără să îmi dau seamă cât de mult mă iubește?
Știți ce e atât de neînțeles pentru mine? Cum mă iubește El atât de ne-egoist? Sunt a Lui, El m-a creat, El mă susține, El face posibilă viața în mine... și cu toate astea El îmi dă o libertate totală care mă buimăcește. Mă lasă să Îl urăsc și în timpul ăla mă iubește, mă lasă să păcătuiesc și tot mă iubește, mă lasă să plec și așteaptă cu răbdare să mă întorc... la fel de calm, la fel de liniștit, la fel de cald... mai că îmi vine să spun că nu poate există așa ceva... dar mintea mea bolnavă nu ar fi putut inventa un Dumnezeu atât de bun.
Suferința pe care o cauzează căderile mele e atât de liniștitoare... E atât bucurie în spatele ei... ca și cum acolo ar fi Doamne... și nu deznădăjduiesc... dar culmea! nici siguranță nu am... ci doar... doar Îl las pe EL să fie Dumnezeu, să fie Judecător și Mântuito…

Carpe diem

Ierodiacon Serafim Pantea

„Carpe diem“ sau, în traducere aproximativă, „ajunge zilei răutatea ei“. Dacă nu învățăm să prețuim clipa pe care o avem acum nu vom putea să ne prețuim viața. Pentru că toată viața noastră este concentrată în clipa prezentă.
Este mult mai important să facem ceea ce putem decât să facem planuri pentru lucruri care cel mai probabil nu vor ajunge niciodată să fie puse în practică. Omul care nu-și plănuiește drumul înainte de a călca pe el, este neînțelept. Iar omul care pierde timpul făcând planuri și uitând să trăiască clipa prezentă, este nebun pentru că-și irosește viața. Că la ce i-ar folosi cuiva să conceapă planuri aproape de perfecțiune dacă nu ar și începe lucrarea? Și ce moment mai bun există pentru a începe o lucrare dacă nu chiar clipa prezentă? Oare să stau să mă gândesc cum mă voi ruga și cum voi posti când va veni vremea? Dar vremea de acum ce are?
Trecutul aparține amintirilor, ziua de mâine urmează să vină și o vom vedea când va dev…

...judecăm cu judecata noastră, Doamne, până și marele ocean al iubirii Tale

Ți-e ușor să rabzi fărădelegile noastre, cum ușor a fost pentru Tine să ne creezi din nimic. Căci pentru noi, Doamne, amândouă aceste lucruri sunt cu anevoie de înțeles, întrucât nu suntem în stare să răbdăm nici măcar cel mai mic păcat pe care se întâmplă să-l vedem. Și așa, judecăm cu judecata noastră, Doamne, până și marele ocean al iubirii Tale care întrece cu undele sale măsura întregii noastre nelegiuiri. Și potrivit înțelegerii noastre omenești gândim că și Tu Te mâhnești atunci când Tu, Creatorul nostru, ne rabzi. Patima noastră se face oglinda noastră: plecând de la ea scrutăm cele ale noastre și tot prin patimile noastre măsurăm, Doamne, bogăția Ta.
Dă-ne, Doamne, cunoașterea ca să privim la Tine ca Tine și nu ca noi, și să gândim despre Tine, Dăruitorule al tuturor darurilor noastre. Mare e bogăția Ta față de noi, adică dreapta cunoaștere care se mișcă în noi despre ființa Ta ascunsă! Căci bunătatea Ta, iubirea Ta și puterea binelui care e în Firea Ta sunt, Do…

Impari

Şi erau frumoşi. Şi erau tineri. Şi se iubeau.

Ea făcea medicină. El tot învăţa, iar verile cînd avea timp liber mergea la gara de trenuri şi încărca saci în vagoane. Într-o zi l-au încărcat în ambulanţă după un accident la aceeaşi gară...şi spre seară era făr' de picior.

Impar de picioare el nu i-a mai fost drag...şi s-au despărţit. A trecut o toamnă, şi o iarnă, şi o primăvară. Ea era pe prag de absolvire. Mergea în capitală să apere teza...alb, negru, tocuri. Căldura zăpuşitoare a făcut-o să scoată un braţ peste geamul autobusului. Braţul fu sfîrtecat de un camion ce venea pe contrasens. A rămas fără de mînă.

Uneori viaţa are lecţii crunte, mult prea crunte...

P.S. Şi au trăit şi trăiesc pînă la adînci bătrîneţe împreună. Şi cred că se iubesc, iar viaţa i-a învăţat să se preţuiască...pentru a nu rămîne impari prin viaţă.

Gânduri desculțe  -Irina Croitor

Vizita

Vasile Voiculescu

Eu nu știu dacă voi putea urca vreodată la Tine,
Tu insa, Doamne, cobori cand vrei: macar in treacat
Vino, Te astept in camaruta la mine...
...Cum n-am pe nimeni, nici zavor, nici lacat,

Pune staja Ta la usa si la fereastra,
Sa nu intre peste noi nici bine nici rau
Care sa tulbure petrecerea noastra,
O zi întreagă, Doamne, sa fiu numai al Tau.

[1955], vineri, 27 mai 1955, Bucuresti, in spital

Gânduri albe, Ed. Cartea Românească, 1986

Neputinta...

Tu mi-ai dat porunca Ta- sa iubesc, si eu o primesc cu toata fiinta mea, dar iata, eu nu aflu intru mine insumi puterea de a dobandi aceasta dragoste. (...)
Tu esti dragoste, vino Tu insuti si Te salasluieste intru mine si savarseste tot ceea ce mi-ai poruncit deoarece porunca Ta este mai presus de puterile mele.

Arhimandritul Sofronie Saharov

Dacă iubești, ierți

Ierodiacon Hrisostom Filipescu  Îndrăznesc să afirm că iertarea este o virtute exclusiv creștinească. Până la întruparea Mântuitorului Iisus Hristos, iertarea nu era cunoscută în lume. Fiecare om răspundea aproapelui său după faptele lui; la rău, răsplătea cu rău, la bine, răsplătea cu bine. Chiar la poporul ales, căruia Dumnezeu i-a descoperit voia Sa, aceștia interpretau legea prin prisma unui întuneric lăuntric, „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte“.
Dumnezeu face cunoscută iertarea prin Hristos Domnul punând mare accent pe această cheie a raiului căci „dacă veți ierta oamenilor greșelile lor și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile. Iar dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre“(Mt. 6, 14-15). Mântuitorul acordă un loc mare iertării în viața noastră, fiind centrul vieții creștinești. Totul începe, continuă și se termină în iertare. „Iertați și veți fi iertați“(Lc. 6, 37), spune Domnu…

Maica Domnului (Pe Tine Te fericim)

Fecioara Maica Maria
Stapana Imparateasa
Pe tine te fericim.
Curata fiica din Adam
Parfum de floare aleasa
Pe tine te fericim.

Aleasa fiica de imparat
Fecioara nenuntita
Pe tine te fericim.
Smerenia te-a ridicat
Si te-a facut slavita
Pe tine te fericim.

Mai sus de ceruri te-ai suit
Prin nasterea straina
Pe tine te fericim.
Pe heruvimi ai covarsit
In cinste si lumina
Pe tine te fericim.

Si serafimii in zborul lor
La slava ta cu dor privesc
Pe tine te fericim.
Arhanghelii si ceata lor
De frumusetea ta doresc
Pe tine te fericim.

Cantarea heruvimilor
Spre tine se indreapta
Pe tine te fericim.
Iar ceata serafimilor
In ode se desfata
Pe tine te fericim.

Arhanghelii neincetat
Cu toate ostile ceresti
Pe tine te fericim.
In dorul lor nesaturat
Din lauda nu se opresc
Pe tine te fericim.

Esti bucuria cetelor
De ingeri laudata
Pe tine te fericim.
Esti pacea si sfintitul dor
A sfintilor curata
Pe tine te fericim.

Esti mangaierea tuturor
Ce tie se inchina
Pe tine te fericim.
Esti Maica ortodocs…

Rugăciunea Sfântului Siluan Athonitul pentru lume

Doamne, îndreptează-ne, precum o mamă duioasă îşi îndreptează copiii săi mici.
Dă fiecărui suflet să cunoască bucuria mântuirii Tale şi puterea ajutorului Tău.
Dă uşurare sufletelor chinuite ale poporului Tău şi pe noi, pe toţi, ne învaţă prin Duhul Sfânt, să Te cunoaştem pe Tine.
Se chinuieşte sufletul omenesc pe pământ, Doamne, şi nu poate să se întărească cu mintea întru Tine, pentru că nu Te cunoaşte pe Tine, nici bunătatea Ta.
Mintea noastră este întunecată de grijile lumeşti şi nu putem pricepe bunătatea dragostei Tale. Tu ne luminează. Milostivirii Tale toate îi sunt cu putinţă.
Tu ai spus în Sfânta Evanghelie, că morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi vor învia. Aşa fă acum: ca sufletele noastre moarte să audă glasul Tău şi să învie, întru bucurie.

Recomandare blog

http://bartolomeuanania.blogspot.com/
Acest blog încearcă sa ne apropie tot mai mult de opera, gândirea şi mai ales de personalitatea deosebită a Mitropolitului Clujului - Bartolomeu Anania,un adevarat iubitor de Dumnezeu si de neam romanesc.


Bunul samarinean

ca din toate inimile omeneşti şi dintr-a mea
caută cu sfială spre ceilalţi
mâna întinsă a sufletului...

încă din copilărie cei din jur
au pus câte ceva în palma ei
o bomboană o jucărie de pluş o carte
cel mai adesea un ban
cel mai rar o lacrimă...

numai Domnul Hristos când a trecut
ocolindu-mi palma deschisă
mi-a apucat încheietura mâinii
şi
cu bărbăteasca putere a iubirii Sale
mi-a ridicat sufletul din
starea de cerşetor în care

m-a adus fără de voie

dragostea
celorlalţi...  Blogul Oameni si demoni


"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

Țigări, țigări...

Ierodiacon Serafim Pantea

Mai trece omul pe lângă o stație de tramvai, mai trece pe lângă niște chioșcuri și la un moment dat e întâmpinat de ceva care aduce parcă a mantră. „Țigări, țigări, țigări...” spune fără încetare știind că dacă nu vinde, nu poate plăti dările. Ce face nevoia din om. Dacă ai pune un om să spună de dimineața până seara „Doamne miluiește” probabil ar spune că ai căpiat. Sau, ar ajunge să spună cum se mai întâmplă prin unele biserici „j'dam j'dam” care este o formă ultra prescurtată și încălecată a celebrei și foarte scurtei rugăciuni „Doamne miluiește”. Graba, obișnuința, neatenția, duc la astfel de forme complet neinteligibile pentru muritorii de rând. Și problema asta nu ne este specifică doar nouă, românilor. Îmi spunea cineva că a ajuns într-un loc unde se făcea slujba în limba engleză și la strană, cântărețul zicea „la hamas, la hamas”. Contrariat a întrebat ce zice acolo și a aflat că de fapt era vorba despre „Lord have merci”, adică t…

Noapte de iarnă

Savatie Baştovoi, Noapte de iarnă, (Carton, acrilice)

Greierele si furnica-doua versiuni

(traduse şi adaptate de pe internet, via http://razvan-codrescu.blogspot.com/)
VERSIUNEA ELVEŢIANĂ

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.
Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.
Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.
Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine.
Greierele tremurând de frig nu are nici hrană nici adăpost şi moare îngheţat.

SFÂRŞIT

VERSIUNEA FRANCEZĂ

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.
Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.
Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.
Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine…
Greierele tremurând de frig organizează o conferinţă de presă şi întreabă de ce furnica are dreptul să stea la căldură şi să mănânce bine în timp ce alţii, mai puţin norocoşi decât ea, suferă de frig şi foame.
Televiziunea realizează emisiuni în direct care arată greierele tremurând de frig şi difuzează extrase video cu furn…

Independenta, cel mai frumos dar pe care il poti face copilului

Vedem adesea cum oamenilor le este frică să rămână singuri. Singuri cu ei înşişi, cu Dumnezeu până la urmă... Radio, televizor, căşti în urechi – un permanent „zgomot de fond” – folosim orice ne ajută să fugim de această întâlnire. Preferăm să trăim viaţa altora, prin ştiri, filme, seriale, muzică. Discuţia despre ce şi cum e lungă, însă despre un posibil de ce – ne atrage atenţia un psiholog, Wilhelm Stekel, într-un volum apărut de curând şi în limba română. Iată un fragment despre ce se întâmplă atunci când nu îi învăţăm pe copii să fie independenţi, să descopere farmecul de a fi singuri, să se descopere pe ei înşişi (şi, astfel, şi pe Dumnezeu, care îşi face simţită prezenţa atunci când Îi facem loc):

Cocoloşirea copilului împiedică auto-descoperirea
Mamele mai puţin înţelepte cred că copilul se plictiseşte şi trebuie să fie întreţinut.
Astfel încât sunt cumpărate jucării colorate care sunt balansate prin faţa ochilor copilului, obiecte strălucitoare, purtătoare de clopo…

Frica de singuratate -Sfantul Nicolae Velimirovici

Sfantul Nicolae Velimirovici
"Raspunsuri la intrebari ale lumii de astazi", Scrisoarea nr. 236.

Unui preot tanar despre cea mai buna tovarasie 
Nu te teme, nu esti singur. Singur este cel care nu stie de Dumnezeu, chiar de i-ar fi toti oamenii tovarasi. Unul ca acesta si intr-o tovarasie cat se poate de numeroasa va spune, cum spun si acum unii: "Ma plictisesc!... Nu stiu ce sa mai fac. Toate ma plictisesc cumplit". Acestea sunt suflete goale de Dumnezeu, cenusa fara foc. Iar tu nu esti singur, fiindca stai cu Domnul, si Domnul e cu tine. Asculta-l pe marele Pavel, apostolul neamurilor, care a fost dintr-o data parasit de toti si spune: "Nimeni n-a ramas cu mine, ci toti m-au parasit, iar Domnul a statut langa mine si m-a intarit." Si acum priveste ce nadejde vie are el in Domnul Cel viu: "Si ma va izbavi Domnul de tot lucrul rau, si ma va mantui la imparatia Sa cea cereasca" (II Timotei 4, 16-18). Vezi cat de luminos gandea si vorb…

O viaţă care nu tâmpeşte

Cunosc o văduvă septuagenară... Când i-a murit bărbatul i-a bocit la mormânt acel refren pe care N.Steinhardt îl numea formula egoismului absolut: "Şi pe mine cui mă laşi?" Mă întâlnesc adesea cu dânsa şi mereu, plângându-şi văduvia, spune: " Nu mai găsesc eu om ca bărbatu meu... Aşa om muncitor şi priceput la toate, care să repare toate şi să facă de toate, nu mai aflu eu... Acu nu mai are cine să-mi repare prizele... Vai, vai... cum te-ai dus... Acu cine o să-mi mai lipească cizmele?.... Vai, vai... tu te-ai dus şi m-ai lăsat cu toate pe cap..." Ascultându-o, încep să realizez că am în faţă, monumentul viu al unei căsnicii...comuniste! Văduva nu-şi plânge soţul, ci tovarăşul de muncă! S-au unit ca să realizeze împreună modelul comunist de viaţă: şi 50 de ani asta au făcut... în numele iubirii! Apoi, cunosc un patron căruia şi-a pierdut, într-un accident de automobil, unica fiică... Ce credeţi că urla, bietul om, înnebunit de durere, la mormântul fiicei…

Sfantul Ioan Gura de Aur

Sinaxar 13 Noiembrie  În această lună, în ziua a treisprezecea, pomenirea celui dintre sfinţi, Părintele nostru Ioan Gură de Aur (Hrisostomul), arhiepiscopul Constantinopolului. Acest mare şi vestit luminator dascăl al lumii a fost din marea cetate Antiohia, din părinţi credincioşi ortodocşi amândoi; tatăl lui era Secund Stratilatul şi maică-sa Antuza. Chiar de la începutul vieţii sale, a avut mare dragoste pentru ştiinţa cuvintelor şi cu nevoinţa ce pusese la învăţătură şi cu ascuţirea firii ce avea, a învăţat toată învăţătura elinească, făcându-se ucenic lui Libanie şi Andragatie, sofiştilor din Antiohia, iar după aceea al celor ce se aflau în Atena. Şi deprinzând toată înţelepciunea elinească şi creştineştile Scripturi, la a căror săvârşire a cunoştinţei ajungând şi împodobindu-şi viaţa cu curăţie a fost înălţat la rânduiala de cleric de Sfântul Meletie, patriarhul Antiohiei, iar de Flavian a fost făcut diacon şi preot. A alcătuit foarte multe cuvinte de înv…

ROBOTS

Inspired by early 80s gang movies, Robots tells the story of two rival gangs who engage in their own back-alley version of robot wars, pitting one robot against the other in a battle to the finish. But when one robot chooses compassion over malice, the gang members are forced to question their own hatred and animosity towards each other.

ROBOTS by Dan Mangan

CONCEIVED & PRODUCED by Dan Mangan & Mike Lewis
WRITTEN & DIRECTED by Mike Lewis
CINEMATOGRAPHY by Todd M Duym
EDITED by Tariq Hussain & Mike Lewis
WARDROBE STYLIST Krista Sung
ART DIRECTION Colin Moore & Scotty Chan
STILLS PHOTOGRAPHER Frank Nelissen

CAST (in order of appearance)

Dan Mangan
Ben Worcester
Lindsay Drummond
Aaron Joyce
Tyler Bancroft
Nick Hunnings
Tariq Hussain
Zach Gray
Kirsten Slenning
Colin Moore

Thanks to everyone involved in the making of this video, especially the people who came out and danced in the rain. You're all heroes!

We acknowledge the financial support of the G…

Puterea cuvantului

Aurora Petan


In fiecare zi, o persoana normala rosteste in medie cam 25.000 de cuvinte. Intr-un singur an, asta inseamna, puse laolalta, peste o suta de carti a cate 500 de pagini. Dar cat la suta din aceste cuvinte au fost folosite cu rost, pentru a exprima sau comunica ceva util sau frumos? Cate din aceste o suta de carti ar fi pline de barfe, nimicuri, injuraturi, minciuni, exagerari, vorbe grele? Ce titluri ar avea aceste carti? Si in cate pagini am putea inghesui acele cuvinte care au adus bucurie, au construit, au mangaiat, au vindecat ori au creat?

Limbajul omenesc intre dar si blestem

Fiecare lucru are un nume. Exista si lucruri nenumite, fie ca nu e bine sa le dam un nume al lor si le chemam pe ocolite, fie ca, pur si simplu, nu avem putinta sa le gasim o denumire. Caci limbajul omenesc, pe cat de minunat este, dandu-ne aripi sa ne pictam lumea in cuvinte fel si chip, pe atat este uneori de hain. Adevarata comunicare intre oameni este de la suflet la suflet, iar vor…

Un popor care injura si bate

Simion Mehedinti

Un popor care injura si bate - Bataia-i din rai

O generatie mai buna nu poate iesi din scoala iubirii. Numai iubirea pentru altii ne poate invata cum sa ne iubim pe noi insine.  Dimpotriva, ura e un venin care slabeste si ucide maiintai pe cel care uraste - fie ca e vorba de un om, fie ca patima s-ar intinde asupra unui neam intreg.
Romanii de azi injura cumplit. Batranii nu injurau. Obiceiul e luat in mare parte de la tigani. Popoarele cu buna crestere nu cunosc injuraturile.
La o lectie de etnografie, unde se vorbea de teatrul turcesc si de mascarici (karaghioz), profesorul Luschan a pomenit si de injuraturile romanesti. Le gasea extraordinare si cu neputinta de talamcit). Se intelege, romanii, care erau de fata, au plecat ochii in pamant.
Dar adevarul e ca nu totdeauna poporul nostru a avut obiceiul acesta grozav. Batranii din vremea cand biserica era intr-adevar "Casa Domnului", iar omul isi pregatea din vreme pana si camasa cu care avea sa se in…