Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din decembrie, 2011

Bileţelul din căptuşeală. Dumnezeu în căutarea omului

Lelia MUNTEANU

Mai ţineţi minte pariul lui Blaise Pascal? De câte ori ne-am răsucit de la credinţă la tăgadă, l-am făcut şi noi cu destinul nostru: dacă Dumnezeu există şi cred în El, câştig viaţă veşnică; dacă nu există şi totuşi cred în El, n-am nimic de pierdut; prin urmare, e mai profitabil să cred.
Nu, n-o să vorbim despre Dumnezeu în termeni de bilanţ contabil, “citindu-l” ca pe un cont de profit şi pierderi. După moarte, în căptuşeala hainei cetăţeanului Blaise Pascal, care s-a luptat o mare parte din viaţă cu Cel de Sus, s-a găsit un bileţel: “Dumnezeul lui Avraam, Isac şi Iacov, nu al filosofilor şi nici al savanţilor…”

“Nu al filosofilor şi nici al savanţilor”, pe acest Dumnezeu îl invocăm astăzi. Pe Dumnezeul creştin care săvârşeşte, trimiţându-Şi Fiul să Se întrupeze, un demers tulburător: porneşte în căutarea omului. Nu a genialului matematician Pascal, ci a robului lui Dumnezeu Blaise, a cărui măreţie şi început al înţelepciunii e teama. Teama de a fi singur, teama de a-…

Crăciun cu bucurie

Icoana
Naşterea Domnului să vă aducă bucurie şi pace în casă şi în suflet.

Carol of the Bells (for 12 cellos) - Steven Sharp Nelson

A apărut calendarul Chipuri de mărturisitori. Slujitori ai Domnului în temniţele comuniste, Editura Filos, 2011

Ne bucurăm să vă putem anunţa apariţia calendarului „Chipuri de mărturisitori. Slujitori ai Domnului în temniţele comuniste”, Editura Filos, 2011. Calendarul conţine fotografiile de la arestare şi cuvinte de folos ale unor mari figuri duhovniceşti ca ÎPS Bartolomeu, pr. Sofian Boghiu, pr. Adrian Făgeţeanu, ieroschimonahul Daniil, pr. Constantin Sârbu, pr. Constantin Voicescu, pr. Arsenie Papacioc, pr. Arsenie Boca, pr. Dumitru Stăniloae, pr. Gheorghe Calciu, pr. Nicolae Steinhardt, pr. Dimitrie Bejan. Calendarul poate fi găsit la Fundaţia Arsenie Boca, Librăria Sophia, Librăria Evanghelismos, Librăria Bizantină (Bucureşti), Librăria Mihai Eminescu, Librăria Casa Cărţii și Biserica Sfântul Gheorghe (Piteşti).

Un proiect susținut și recomandat de www.fenomenulpitesti.ro.
Pentru detalii şi distribuţie, puteţi scrie la editura.filos@gmail.com.


Blogul lui Ionuţ Trandafirescu

"Unde este Dumnezeu, mamă? Unde este Dumnezeu, tată? Nu vedeţi că înnebunim fără El?" ( scrisoare de adio)

„ Salvaţi sufletele noastre” , S.O.S….., aşa a îndrăznit să scrie cineva pe peretele closetului de la liceu ( printre toate celelalte porcării sexuale)... Da, acesta e strigătul meu nerostit, poate strigătul generaţiei mele, înnăbuşit în inimile noastre, sub mormanele de gunoi ale vieţii de zi cu zi, de chiştoace şi sticle goale, de prezervative şi seringi; de decibelii muzicii date la maxim, de buzele şi corpul celui îmbrăţişat nu din dragoste ( ce e aia poate că nu ştiţi nici voi!), ci din disperarea aceea scârboasă a bătrânilor neputincioşi, de a nu fi singuri! Da, acesta e adevărul nostru, partea cea nobilă şi frumoasă din noi, şi nu putem să-l scriem decât pe pereţii veceului!
De câte ori deschidem gura sau întindem mâna către voi ne trataţi ca pe nişte cerşetori: ne daţi repede bani sau dulciuri sau ţoale ca nu cumva să ne iasă de pe buze strigătul acesta periculos care v-ar pune în cea mai jenantă postură din viaţa voastră, aceea de a nu şti pentru ce trăiţi sau care e sensul v…

Când perioada sfârşitului de an este prilej de tulburare

Cristina Sturzu

Perioada sărbătorilor poate fi asociată în vieţile unora dintre noi cu o stare de anxietate şi chiar depresie. Dacă la unii se instalează această stare pornind de la amintiri din copilăria lipsită de griji ce contrastează cu viaţa din prezent, alţii trec prin situaţii mai dramatice, cum ar fi şomajul, probleme de familie, singurătate venită după pierderea unei persoane dragi, izolare, aşteptări neîmplinite şi chiar adunările de familie tensionate între rude înstrăinate pot duce la tristeţe şi disperare.

Timpul bucuriei, al întâlnirilor minunate din familie, al trăirilor profunde legate de Naşterea Domnului pur şi simplu sunt inexistente pentru unii dintre noi. Este depresia celor care se găsesc afundaţi fără ieşire, cei ce văd sinuciderea ca o eliberare din această disperare şi a celor care-şi doresc moartea în fiecare noapte. Aceştia au nevoie de iubire, înţelegere şi ajutor. Ei au nevoie de Spovedanie şi de Trupul lui Hristos, de rugăciunea celor din jur şi uneori chi…

Dacă femeia nu este preţuită, atunci Însuşi Hristos nu este preţuit

din Sotul ideal, Sotia ideala
de Pr Nicolae Tanase
Editura Anastasis

VALOAREA VIEŢII ŞI LIBERTATEA CUPLULUI

Este o temă care priveşte România, care priveşte întreaga lume, familia, şi care pune mari probleme la ora actuală în Biserica Ortodoxă, pentru duhovnici în mod special. Tot ce vedem rău este din lipsă de trăire duhovnicească în familie. Noi ne-am obişnuit să condamnăm numai răul, mai precis numai efectul răului, nu şi cauza răului. Nu este cineva care să observe cum a ajuns omul într-o întunecime a minţii atât de profundă. în afară de gravitatea avortului, în afară de gravita­tea divorţului, puţini mai încercăm să înţelegem de ce se în­tâmplă toate acestea. înţelegând de ce se întâmplă acestea, nu scade gravitatea faptei, dar se poate ajunge la anularea cauzei. Scăpăm de efect dacă studiem cauza. Ne punem întrebarea: pentru noi ce este familia?

Pe soţ şi pe soţie i-a unit Dumnezeu în căsătorie?

Pentru noi familia este prezenţa Sfintei Treimi: Tatăl, Fixai şi Duhul Sfânt în lume?

Iubirea se percepe de inima care iubeşte, ea nu poate fi percepută de inima care nu iubeşte

din Sotul ideal, Sotia ideala
de Pr Nicolae Tanase
Editura Anastasis

IUBIRE ŞI SENZUALITATE

La tema aceasta foarte discutată putem enunţa pe scurt: iubire da, senzualitate da, libertate da, libertinaj nu, senzualitate da, dar nu oricum! Iubirea nu poate să aibă decât un singur sens, o singură definiţie, un singur obiect, un singur subiect, pentru că iubire este chiar numele lui Dumnezeu. Noi despărţim numele lui Dumnezeu de iubire, sau despărţim iubirea de numele lui Dumnezeu. Pentru că iubirea, în orice formă s-ar manifesta ea, este spre Dumnezeu. Când spunem iubire nu spunem nici plăcere, nici falsitate, nici senzualitate, nici ceea ce este pământesc, ci spunem numai ceea ce este ceresc.

în ce constă greşeala noastră? Greşeala constă în faptul că nu vrem să înţelegem că noi, oameni pământeşti, putem trăi pământeşte, totuşi tinzând spre cer. Dacă am putea înţelege lucrul acesta, mai mult de 4,3% din ortodocşi ar putea fi în biserică duminica. Dar noi despărţim ceea ce este firesc de c…

Arătăm cu degetul spre tot ce e păcat, în loc să arătăm direcţia spre viaţa cea adevărată

Când mergi la medic, bolnav fiind, acesta nu te condamnă că n-ai avut grijă de sănătatea ta, nici nu te bate, nici nu te ceartă pentru că nu ţi-ai luat fularul şi căciula pe frig şi ger, ci te consultă şi-ţi dă tratamentul potrivit bolii tale.
Când mergi la duhovnic să te spovedeşti, să-i spui că te dor rănile făcute de păcat, acesta nu te ceartă, ci îţi leagă rănile, pune balsam pe suflet şi te îmbărbătează, ca să poţi merge vindecat de la medicul de suflete.
Când mergi la mama cu genunchii juliţi de la joacă, roşii de sânge, copil fiind, mama nu-ţi mai dă două peste cap, ci te mângâie şi îţi pansează rana cu blândeţe.
Când vezi un om căzut pe stradă nu te răsteşti la el, nu-l cerţi ca să-i mai pui şi tu o greutate-n spate, ci îl ajuţi să se ridice.
Când vezi un om beat nu te pui să-l înjuri şi să arunci cu pietre-n el.
Când vezi un om bolnav, îl ajuţi, dacă poţi, iar dacă nu, îl laşi în pace sau spui o rugăciune pentru el.
Când auzi de o fată însărcinată, nemăritată, ba mai mult, c…

Anti-contra-împotrivă

Ierodiacon Serafim Pantea

(Fragment)

„Cum? Biserica nu luptă contra păcatului?”, aud pe cineva întrebând neîncrezător. Păi, răspunsul scurt ar fi „nu”. Biserica luptă pentru mântuire, pentru îndumnezeire. Așa cum spuneam și altă data, destul este a aprinde un chibrit pentru a alunga întunericul într-o oarecare măsură. Scopul nu este de a alunga întunericul, totuși, ci de a face lumină. E drept că odată ce faci lumină dispare și întunericul dar modul de abordare este foarte diferit și, uneori, poate avea rezultate foarte diferite.

Cel care fuge de întuneric, riscă de multe ori să se lovească de pereți și multe cucuie și vânătăi e posibil să primească. Pentru că fuga de ceva se poate face în multe feluri. Cel care vrea să facă lumină știe foarte clar ce anume are nevoie ca să-și împlinească scopul și poate ușor să gândească pașii pe care trebuie să-i urmeze pentru a-și împlini scopul propus.

În câte direcții o poate apuca un om când fuge de un câine turbat? Poate alege orice direcție di…

Sfântul Spiridon al Trimitundei

Cuviosul Părintele nostru Spiridon, făcătorul de minuni, a trăit pe vremea împăratului Constantin cel Mare şi a lui Constantie, fiul lui. Era simplu la purtări şi smerit cu inima. La început a fost păstor de oi. Apoi s-a însurat, iar după moartea soţiei a fost făcut episcop. Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor în aşa măsură că a fost numit făcător de minuni.

În vreme de secetă a adus pe pământ ploaie; şi iarăşi, prin rugăciunea lui, a oprit ploaia cea peste măsură. A pus capăt foametei puse la cale de vânzătorii de grâu, dărâmându-le hambarele în care ţineau grâul. A prefăcut şarpele în aur şi, după ce a scăpat pe sărac de nevoie, a prefăcut iarăşi aurul în şarpe. A oprit curgerile râurilor. A dat la iveala gândurile păcătoase ale unei desfrânate, care îndrăznise să se apropie de el şi a făcut-o să-şi mărturisească păcatul. A astupat, prin puterea Sfântului Duh, gura celor ce se semeţeau cu ştiinţa lor, la Sinodul de la Niceea. O femeie i-a cerut o sumă de bani ce o încredinţase spre…

Cronica unui film-"Primăvara este aproape” (“Skoro vesna”, Rusia, 2009)

(Edit) 
Mai jos aveţi subtitrarea la film. http://subtitrari.regielive.ro/skoro-vesna-18363/subtitrare-skoro-vesna-2009-o-dvdrip-109623.html
Mulţumim din suflet pentru traducere, Diana L. Dumnezeu să-ţi răsplătească, om bun.
***

Elena Dulgheru

CÂND “PRIMĂVARA ESTE APROAPE” SAU DESPRE AGAPE
Articol apărut în ziarul Lumina de sâmbătă 16 ianuarie 2010.

Aud cronicari plângându-se de inutilitatea vorbirii despre filmele pe care nu le vede nimeni; aud cinefili scâncind după filmele despre care aştern rânduri pe hârtie, inaccesibile lor. Asta, într-o epocă în care semioticienii relativizează mediile de propagare a informaţiei, iar metatextul a devenit un concept uzual. Să fie atât de frustrantă lipsa contactului direct cu produsul cultural?

Şi totuşi, în virtutea darului Şeherezadei (pe care o iubesc mai mult ca pe dubitativul Hamlet) şi pentru a înfrânge tăcerea rafturilor de arhivă, voi continua, de dragul memoriei şi al legendei urbane, să povestesc.

Unul din filmele cele mai memorabile din Fe…

Cum am vrut să mă fac călugăr şi de ce nu m-am mai făcut

Pr. Ioan Florin Florescu Părintelui Clement Haralam, starețul Zosima al meu
Pe la 25 de ani îmi intrase în cap să le las pe toate și să mă fac călugăr. Eram pe cale să termin Teologia și, cu toate că aveam nevastă acasă, îmi tot căutam de treabă printre frații și părinții de la Trei Ierarhi. Mă trezeam cu noaptea-n cap să ajung la ceasuri, apoi, peste zi, vindeam la pangar lumînări și iconițe, pe la prînz dădeam o mînă de ajutor la bucătărie, după-amiaza făceam pe ghidul pentru vizitatorii mănăstirii, iar după vecernie mă aciuam printr-o chilie sau alta, pînă dădea starețul peste mine și mă alunga acasă: Du-te, măi, că te-așteaptă nevasta. Plecam cu ciudă, mă mai încurcam vreun ceas, două prin curte, cu nea Petrică, paznicul, mare amator de povestiri cuvioase, iar a doua zi o luam de la capăt. Cînd se mijea de ziuă, mă găseau iarăși cinstiții părinți la ușa bisericii, ca un pui de bodaproste, așteptînd să înceapă slujba. De la o vreme, nu-l mai slăbeam pe duhovnicul meu, starețul Cleme…

Prietenia, darul Domnului pentru oameni

Cristina Sturzu

Prietenia este un catalizator pentru iubire şi fundaţie în orice relaţie sănătoasă. Dumnezeu ne-a creat să avem nevoie unii de alţii. Dacă în căsătorie cei doi se au unul pe celălalt ca prieten intim şi companion de viaţă, persoanele singure au în general un cerc de prieteni care îndeplinesc acest rol. Spre exemplu, cineva îţi poate oferi sprijin sufletesc, altcineva e foarte distractiv şi vă întâlniţi pentru asta, iar cu altcineva îţi poţi manifesta preocupările spirituale ori culturale.

Şi totuşi, cu toate că prietenia este o relaţie atât de importantă, de multe ori nu ne gândim la ce fel de prieteni ne dorim. Rareori ne întrebăm dacă prietenii pe care îi avem au vreun rost în viaţa noastră. Mântuitorul spune să iubim aproapele ca pe noi înşine. Dar, din nefericire, mulţi dintre noi considerăm că „a-ţi iubi aproapele“ înseamnă automat a-l considera prieten şi, mai ales, de multe ori, a nu-i spune niciodată „nu“. Însă acest verset nu asta învaţă. Relaţia de prietenie es…

Copilul interior şi saltul spre adevărata maturizare

Andreea Hefco

Probabil toţi am trăit, mai mult decât o singură dată, surprinderea de a ne găsi, adulţi fiind, în ipostaze copilăreşti, dar care se cereau impetuos îndeplinite; având dorinţe aparent nepotrivite vârstei: de a ne da în leagăn, de a construi castele de nisip, de a cumpăra jucării sau a spune cuvintele cu o voce schimbată, de copil. Poate ne-am murdărit voit cu tort sau ne-am bucurat „copilăreşte“ în faţa unui cadou surpriză, am exclamat, am sărit sau am aplaudat cu un entuziasm pe care îl credeam pierdut odată cu anii.

Dacă am fi avut norocul să nu primim o apostrofare pedagogică, de la noi înşine sau din afara noastră, am fi stat poate mai mult în prezenţa unui simţ, numit uneori a fi chiar al şaselea simţ şi cunoscut sub numele de „copilul minunat“. Acest copil minune este considerat a fi partea „cea mai plină de viaţă a sinelui nostru“. Este jucăuş, vesel, plin de naturaleţe şi creativitate. Are o voinţă puternică. E fericit şi trist; râde şi plânge, din toată inima. E …

Sfinţi care-şi văd păcatele...

„La Sfântul Maslu vin oameni care au o durere, o suferință pe care n-au reuşit s-o vindece în alt fel“. Vin oameni smeriţi care au ajuns la această stare pentru că şi-au văzut neputinţa cu ochii. „Pentru că oamenii se împart în două categorii" spunea tot părintele Constantin, "păcătoşi care se cred sfinţi şi sfinţi care-şi văd păcatele“. Cuvinte simple, clare, după învăţătura Bisericii. „Cel care-şi vede păcatele este mai mare decât cel care înviază morţii“ spunea Sfântul Vasile cel Mare.

Fragment preluat de aici .

Moş Crăciun adevărat n-are nevoie de reni şi de sanie:)

Sursa internet

Minunea Sfantului Parintelui nostru Nicolae, pentru Vasile, fiul lui Agricola

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Nicolae, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. (Tropar)

Nu socotesc cu dreptate nici cu vrednicie sa tac si sa nu graiesc acest cuvant, despre o alta minune a Sfantului si Cuviosului Parintelui nostru Nicolae.

Era un om oarecare, anume Agricola, cu bunatati si evlavie vietuind si avand un fiu, unul nascut, anume Vasile si care traia in tara Antiohiei, aproape fiind de saracini. Ci, cu darul lui Dumnezeu fiind impodobit, era imbelsugat si cu avutie multa. Si avea credinta multa spre Sfantul Parinte Nicoale. Pentru aceasta, in toti anii, la pomenirea Sfantului petrecea ziua aceea cu praznuire si punea mese pentru saraci si pentru vecini, prieteni si altii. Insa era o biserica zidita in numele Sfantului Nicolae, departe fiind de cetate ca la cinci stadii, si …

Părintele Cleopa – vărul lui Moş Crăciun

pr. Ioan Valentin Istrati

În faţa chiliei lui, curtea devenise un amfiteatru al veşnicei, plin ochi de oameni veniţi de prin toate colţurile ţării, pentru a asculta cuvintele pline de Duh Sfânt şi de umor duhovnicesc sănătos, ale marelui predicator.

Îmi amintesc pe când eram copil, aveam vreo patru ani pe-atunci cred, că am mers la Părintele Cleopa, la Sihăstria, împreună cu tatăl meu, preot, pentru a asculta vorbele de duh ale Părintelui Cleopa. În faţa chiliei lui, curtea devenise un amfiteatru al veşnicei, plin ochi de oameni veniţi de prin toate colţurile ţării, pentru a asculta cuvintele pline de Duh Sfânt şi de umor duhovnicesc sănătos, ale marelui predicator.

Nu am înţeles prea multe din cuvintele Părintelui. Eram prea mic şi oricum prea neatent la cuvinte. Ceea ce îmi amintesc, atunci când ne-am apropiat de părintele pentru binecuvântare, că marele sihastru, care ţinuse sub mantia sa mulţi părinţi şi ierarhi ai Bisericii noastre, cunoscător adânc al multor sute de texte de Sfin…

Sf. Serghie de Radonej, grabnic ajutator in luminarea mintii elevilor si studentilor

…Iar fiind de şapte ani a fost dat la învăţătura cărţii, dar nu învăţa lesne, căci era zăbavnic la minte. Şi cu multă silinţă îl învăţa pe el dascălul, însă cu greu sporea ceva. Aceasta era insa după rânduiala lui Dumnezeu, ca de la Duhul Sfânt, iar nu de la oameni, să se dea copilului înţelegerea carţii. Într-o zi umblând singur printr-o dumbrava – căci iubea din tinereţe liniştea şi de multe ori se preumbla singur prin locuri liniştite – a găsit un călugăr, sau mai curând un înger în chip călugăresc, trimis de Dumnezeu, stând acolo şi facând rugaciuni. Iar el, apropiindu-se, a aşteptat sfarşitul rugăciunii, şi apoi i-a făcut închinăciune. Iar călugărul l-a întrebat: “Ce-ţi trebuie, fiule?” A răspuns copilul, zicând: “M-au dat, părinte, să învăţ carte şi nu pot să înţeleg nimic; din cele ce-mi spune dascălul meu, de care lucru tare mă necăjesc şi nu ştiu ce să fac. Mă rog sfinţiei tale, roaga-te Lui Dumnezeu pentru mine ca să mă înţelepţească cu sfintele tale rugaciuni”. Iar călugăru…