duminică, 24 iunie 2012

Dragi copii

Noi nu ne împuşcăm cu arma de vânătoare a tatălui dacă nu ne luăm bacu',
nu ne aruncăm de pe bloc dacă ne-a părăsit iubita,
nu ne enervăm dacă am luat un 2 la istorie sau un 4 la fizică,
nu ne răzbunăm pe mâncare dacă nu avem nici un control asupra celor ce se petrec în jur,
nu ne amăgim cu alcool crezând că toate problemele noastre vor dispărea,
ci stăm curajoşi în faţa vieţii cu toate greutăţile ei.

Dacă nu ştim să fim curajoşi, hai să învăţăm!


Începem simplu, cu primul pas.
Ne uităm în sus, la cerul albastru şi ne bucurăm că avem ochi să-l vedem,
ne uităm în jos la apa curgătoare şi ne bucurăm că avem cu ce ne astâmpăra setea,
ne plimbăm prin parc şi ne bucurăm că avem picioare să mergem,
ascultăm cântecul păsărilor şi ne bucurăm că avem urechi de auzit,
ne uităm la mâinile noastre şi ne bucurăm că le putem folosi.
Cât de minunată este viaţa ta exact aşa cum e, cu toate nereuşitele ei de acum!

Şi acum pasul al doilea.
Tu, copil drag, eşti ceva mult mai mult decât toată lumea aceasta.
Noi suntem persoane mult mai valoroase decât o notă mică din catalog, decât un eşec la admitere, decât o nereuşită pe plan sentimental.
Viaţa noastră nu e legată de reuşite sau nereuşite, de succese sau eşecuri.
Viaţa noastră înseamnă ceva mult mai mult.
Nu-i nimic rău dacă nu primim tot ce credem noi că ni se cuvine. Astfel creştem, ne maturizăm, devenim oameni mari.
Dacă te doare sufletul că ceva în viaţa ta nu merge cum ţi-ai plănuit, nu te necăji. Sunt doar dureri de creştere. Aşa devenim adulţi. Adulţi puternici care nu cedează în faţa greutăţilor, ci le duc pe toate cu ajutor şi cu putere de la Dumnezeu.
Curaj!
Copile drag, pune-ţi nădejdea în Cel care te iubeşte aşa cum eşti!
Dumnezeu este cu tine mereu.
 Fă-i loc în viaţa ta.

Ramona

"Toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să ştie că adevarata fericire este felul în care urci pantele abrupte spre vârf." Gabriel García Márquez
Trimiteți un comentariu