Să nu-ți mai risipești energia vietii ca să scoți paiul din ochiul celuilalt

”Trupul fiecăruia e un memorial al durerii și partitură a bucuriei. Tot ce-am trăit s-a întipărit în trup, în celulele noastre iar întamplările nefericite au creat programe de adaptare și s-au depozitat în trup.

Omul vechi rămâne robul acestui memorial și nu e decat un executor al programelor automate. El devine creator de întamplari dupa tiparele învățate.

Amintirile formează bârna din ochiul nostru.

Primul pas de scoatere a bârnei este să nu-ți mai risipești energia vietii ca să scoți paiul din ochiul celuilalt.

O fapta rea este în prezent. Bârna e trecutul care determină prezentul. Nici eu nu ma pot schimba renunțând la pai.

Pasul doi: să conștientizăm că nu putem face nimic că să schimbăm memoria asta din noi. Ține mintea în iad și nu deznădăjdui.

Pasul trei: îmi accept neputința și-L chem pe Dumnezeu acolo ca să facă ceea ce Singur știe.

Pasul patru: lucrăm cu El, făcând ce ne cere El.

Sesiunea a opta de la iertare este de transformare a memorialului durerii în organ muzical.

O durere ascultată devine simfonie, o durere vaitată devine manea.”

Din zicerile Maicii Siluana