Secretul clasei a XII-a

Dragă Maică,
Aţi zis să vă trimitem mesaj cu toate lucrurile deosebite care ni se întâmplă de pe o săptămână pe alta, dar mie nu mi se întâmplă ceva ieşit din comun pentru că totul e deosebit. Totul e minunat! Merg pe stradă şi sunt fericită, sunt rotundă, sunt plină, chiar dacă sunt obosită ştiu că sunt fericită; şi azi îmi ziceam: "Da! sunt din nou eu, cea din clasa a XII-a. Aproape 2 ani m-am străduit să descopăr secretul clasei a XII-a. Cum de atunci puteam fi fericită şi acum nu mai eram? Asta îmi era nelămurirea: cum de atunci se putea? Şi nu era greu? Ba dimpotrivă, chiar şi ce era greu era uşor"... secretul clasei a XII-a era un mod de "a fi" rezultat dintr-un fel de a face lucrurile, un fel de armonie interioară care îţi ghida fiecare pas, şi trăiai în pace şi în fericire şi în comuniune cu ceilalţi, cu toţi. Cumva de simţeai că clipa de faţă îţi e de ajuns, şi ştiai că mâine va fi altfel, tu vei fi altfel, dar cumva încrederea îţi şoptea că şi mâine va fi frumos. Nimic special în sensul în care visez eu şi totuşi totul e aşa de frumos şi împăcat cu el însuşi...:) Şi n-am nevoie de mai mult, nu că nu vreau, dar înţeleg că nu trebuie să mă grăbesc, că pe toate bune le voi primi, cum numai de la Dumnezeu le pot primi... cum numai în dar se pot primi lucrurile, când nu te mai grăbeşti să ţi le iei.
Eu cred că e un fel în care Dumnezeu lucrează prin toate lucrurile o dată ce asculţi poruncile Lui. Nici nu-mi dau bine seama acum care exact sunt poruncile, dar cumva ştiu că le ştiu... a iubi, a iubi, a iubi... şi cred că de aceasta mă despărţeau foarte mult în anul I rarele spovedanii... cumva de acolo începe totul, toată Lucrarea, micuţul efort personal îmbrăcat de dăruirea Lui Dumnezeu, care o dată ce accepţi să Îl primeşti ţi se dăruie prin toate... dar ştiu să ştiţi şi dacă tot v-aş mai scrie tot ce înţeleg aş umple paginile.
V-aş trimite toate lucrurile frumoase care mi se întâmplă, ca să aveţi Bucurie şi din bucuria mea, dar ce obosită sunt astăzi, ar trebui să dorm puţin ca să mi se relaxeze mintea-sau poate am să mă duc la operă. Vă mai trimit o poză cu broderia mea cea mai dragă, care mi-a bucurat inima când am lucrat la ea în clasa a XII-a (pe toţi i-am înnebunit cu clasa a XII-a asta a mea, iertaţi-mă). Aş vrea să-i pot bucura şi eu pe alţii. Vă iubesc mult şi mi-aş dori să-i cunosc pe toţi copilaşii frumoşi care vă scriu; citesc întrebări de pe site şi văd oameni cu suflet atât de plin şi mă întreb ''de ce nu mi se relevă şi mie aşa?'', căci aşa de mult aş vrea şi eu pe frăţiorii mei îndeaproape să îi cunosc... vin ele toate.
Doamne ajută! O săptămână PLINĂ!
Iulia

 ***

Mulțumesc Iulia
şi pun mărturia ta aici pentru frăţiorii tăi minunaţi care ne scriu şi ne citesc!
Cu drag şi recunoştinţă,
M. Siluana

Centrul de formare și consiliere
”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ajutorul venit prin rugaciunea catre Maica Domnului

În mine e iadul, în mine e raiul...

Paraclisul Maicii Domnului