Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2014

Jurnal scoțian. Acordorul de piane

Pr. Ioan-Florin Florescu

Am aproape un an de când nu mai lucrez ca delivery-driver pentru restaurantul indian ținut de nepalezi. La un moment dat, cineva din țară, o persoană generoasă, mi-a oferit o mică sponsorizare pentru a termina un proiect început mai de mult, ediția Tetraevanghelului de la Sibiu. După ce m-am apucat de lucru, nu am mai avut timp să alerg prin oraș cu sufertașele de tikka masala. Numărul meu de telefon a rămas însă în agenda restaurantului și, din când în când, de obicei în zilele foarte aglomerate, șeful mă sună pentru a-mi cere mici servicii, desigur, contra unor tipsuri bune. De pildă, să duc o comandă într-un sat mai îndepărtat sau să fac pe taximetristul pentru câte un client întârziat.

Ieri seară m-a sunat din nou. Destul de târziu, la o oră când într-un orășel ca al nostru n-ai găsi un taxi nici pentru toți banii din lume. Un client voia să ajungă în Stewarton, un sat la vreo 20 de kilometri depărtare. M-a amuzat precizarea șefului de restaurant: vezi că e …

Când dăm slavă lui Dumnezeu în necazuri, ne schimbăm obișnuința de a căuta vinovați și a învinovăți, de a căuta confortul cu „orice preț” și Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne mângâie și să ne învețe „să fim blânzi și smeriți cu inima”!

"Cei care nu se îndură încă să pornească pe Cale nu cred în făgăduințele Domnului și sunt dependenți de plăcerile ascunse în propriile suferințe: dreptatea proprie, orgoliul, confortul (fie și rău), frica de a „nu fi prost”, adică slava deșartă… Necazurile sunt locuri de întâlnire cu Dumnezeu în care, cum spunea Părintele Arsenie, omul strigă la Dumnezeu: „Scapă-mă!” iar Dumnezeu strigă la om: „Schimbă-te!” Când dăm slavă lui Dumnezeu în necazuri, ne schimbăm obișnuința de a căuta vinovați și a învinovăți, de a căuta confortul cu „orice preț” și Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne mângâie și să ne învețe „să fim blânzi și smeriți cu inima”!
O, Copila mea, dacă am vedea că noi suntem părtași la tot răul care ni se întâmplă și, prin asta la tot răul din lume! Dar asta vom vedea numai în Lumina necreată! Iar cei ce se roagă de acum să-și vadă păcatele, beneficiază de această Lumină încă de acum.
Nu e vina sau neputința ta că nu-ți vezi partea de responsabilitate din răul pe care-l înduri, ci…

Inimioară, ce mai vrei?!

ierom. Hrisostom Filipescu

Trăiesc prezent, aici, acum. Când oamenii te cred fericit şi tu crezi că nu eşti, ia-te după ei! Ploaia mea caldă de vară îmi mângâie simţurile. Sunt un tăciune ce luminează sau însemnează un perete al inimii. Sunt acolo când nici nu ştii că ai nevoie. Rănile mă dor. Scot tot gunoiul de sub covor şi fac curăţenie generală. Scutur, şterg praful, văruiesc, aşez lucrurile din nou, aerisesc în casa sufletului şi minţii mele.
Rugăciune. Ochii sunt fereastra sufletului. De curând, cineva mi-a spus să fiu atent dacă o să plâng vreodată în public, pentru că se plânge cu artă! M-a buşit râsul instantaneu. Adică şi când plâng trebuie să fiu atent?! Prostii. Plâng cum vreau, râd cum vreau, zic. Măcar atâta lucru să pot face şi eu. Nu am nevoie de reclamă, imagine sau cursuri de antreprenoriat nici la râs, nici la plâns. Afaceri cu noi înşine pe hârtie în contract sau cu o strângere fermă de mână şi o privire profesională. Nu se găseşte totul în cărţi. Un om informat est…

Despre carti, numai de bine

Imagine
Nicol m-a invitat la o leapsa despre carti. Suna chiar interesant, mai ales ca mi-a facut placere sa citesc raspunsurile ei.


1. Prima amintire cu mine citind.
In clasa, la scoala, urmarind cu degetul literele jucause din Abecedar.

2. Prima carte pe care am citit-o şi recitit-o. Nu-mi amintesc prima carte citita, tata ne cumpara multe carti cu povesti, le tin minte si acum paginile cu imagini frumos desenate, dar imi amintesc prima carte pe care mi-am dorit sa o recitesc, Mizerabilii, de Victor Hugo. 
3. O carte pe care fiecare copil ar trebui să o citească Cerul plin de stele.

4. Locul meu preferat de citit In fotoliu.
5. Accesorii obligatorii în timpul lecturii
Un creion pentru notite. In cartile mele am obiceiul sa fac insemnari asupra unor fragmente la care sa revin.

6. Numărul cărţilor de pe lista mea de lecturi viitoare Nu am, toate la timplul lor.

7. Ultima carte pe care am primit-o sau am cumpărat-o
Sfantul Iov din Uglea, fiu al Maramuresului, carte primita in dar.

8. O carte care mi-…

Rugăciune pentru dobândirea răbdării

Doamne, Dumnezeul nostru, Care ai răbdat pri­go­ni­rile, batjocurile şi chiar moartea pe cruce pentru mântuirea noastră, Cel ce ai spus că “prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre”, arată-mi mie, păcătosului, milele Tale cele bogate şi dăruieşte-mi du­hul răbdării, ca sufletul meu cel încercat să dobân­deas­că alinare. Vezi deznădejdea care mă ispiteşte, vezi încer­carea prin care trec şi ajută-mă să ies din ea curăţit de păcate şi pregătit să-Ţi slujesc în toate zilele vieţii mele, şi să slăvesc Numele Tău cel sfânt, cântând împreună cu toţi îngerii şi sfinţii: Aliluia! Domnul este luminarea mea şi Mântuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este sprijinitorul vieţii mele, de cine mă voi înfricoşa? Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea! Domnul este în­tărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu. Domnul este ajutorul meu şi voi nădăjdui întru El: Apă­ră­to­rul meu şi puterea mântuirii mele şi sprijinitorul meu. Amin.
Doxologia.ro

Ajutorul vine doar de la Dumnezeu la timpul hotărât de El

Imagine
Experiența mea mă învață că nimeni nu poate ajuta pe altcineva, oricât de mult și-ar dori ei, cu dragoste, aceasta. Ajutorul vine doar de la Dumnezeu la timpul hotărât de El.

Maica Gavrilia Papaiannis

Conceputa in urma unui viol si salvata de la avort, Monica Kelsey este astazi pompier si salveaza sute sau poate mii de vieti omenesti

De multe ori am asteptat ca Dumnezeu sǎ „îndrepte” lucrurile asa cu le gândeam eu, si dacǎ nu iesea cum vroiam eu, ma supǎram, cârteam, mǎ înfuriam. Ii spuneam eu Lui cum sǎ îndrepte lucrurile

Imagine
Comentarii la „Anexele” Sesiunii 7
Și eu am cǎutat o cale scurtǎ spre mântuire. Da, asa am cǎutat eu toatǎ viata mea pilula, hapul care sǎ mǎ scape de suferintǎ, am fugit de suferintǎ, iar ea dupǎ mine.
M-am învârtit ani în sir în acest cerc vicios. Cea mai mare fricǎ a mea a fost si este frica de suferintǎ si de moarte prin durere. Am “urlat” cǎ nu vreau durere.
Și eu am gândit cǎ da, am pǎcǎtuit si m-am întristat nu pentru cǎ L-am supǎrat pe Doamne, ci pentru cǎ aveam eu o parere bunǎ despre mine, cǎ eu nu pǎcǎtuiesc.
Mult timp nici n-am stiut cǎ existǎ o tainǎ a libertǎtii, condamnam oamenii care fǎceau rǎu, consideram cǎ omul trebuie sǎ facǎ numai bine.
De multe ori am asteptat ca Dumnezeu sǎ „îndrepte” lucrurile asa cu le gândeam eu, si dacǎ nu iesea cum vroiam eu, ma supǎram, cârteam, mǎ înfuriam. Ii spuneam eu Lui cum sǎ îndrepte lucrurile.
Și înlăuntrul meu nu-i doar pornirea de a mǎ salva pe mine, ci si pe altii.
Sunt un om păcătos mândru şi egoist, i-am judecat pe ceilalti si am f…

Dor de copilarie

Imagine
...si de zapezile ei. :)

Oricui i se poate întâmpla orice, oricând, oricum!

Hrisostom Filipescu
Îmbrățișăm viața așa cum este. O luăm de mână și pornim la plimbare. Când obosim ne mai așezăm pe o bancă sau chiar pe iarbă. Privim în zări. Tragem aer în piept. Sunt și dăți în care mai scrâșnim din dinți. Facem o cruce mare. Ne ridicăm și mergem mai departe. Nu descurajăm. Dacă Dumnezeu nu este pe primul loc în viața noastră, nu este pe nici un loc.

Duioșie și cinism. Câtă bucurie ai avut de astăzi dimineață ? Dar câtă durere? Cum arată iadul tău ? Dar raiul tău ? În mine e iadul, în mine e raiul; lumina și întunericul, binele și răul, bucuria și durerea, isihia și haosul. Eu dau valoare la tot ceea ce este în jurul meu. De mine depinde dacă scormonesc în mizerie sau caut însetat opaițul de lumină din orice, din tine, din mine, din ei… Val de duioșie. Nu învinovăți pe Dumnezeu, pe oameni, viața, pentru alegerile făcute cândva și pentru ce iese din tine, urât sau frumos. Curăță fereastra sufletului și a minții. Acolo încă mai sunt urme de neuitare, neiertare, nepă…