Treceți la conținutul principal

Rolul fundamental al tatălui în familie

În ultimii ani, după cercetări avansate, oamenii de ştiinţă au început să realizeze cât de mult contează taţii. Aşa cum se întâmplă cu femeile, trupul tatălui răspunde la paternitate şi stilul de a fi tată afectează copiii la fel de mult ca stilul de mamă.



 
Timp de decenii, psihologii au scos în evidenţă rolul fundamental al mamei pentru copii ca fiind cel mai important în viaţa lor. S-a realizat astfel un focus asupra acestei relaţii şi oridecâte ori copilul era analizat, mama era lăudată sau după caz blamată pentru insucces în educaţie.

În ultimii ani, după cercetări avansate, oamenii de ştiinţă au început să realizeze cât de mult contează taţii. Aşa cum se întâmplă cu femeile, trupul tatălui răspunde la paternitate şi stilul de a fi tată afectează copiii la fel de mult ca stilul de mamă.

„Am început să realizăm nu numai că taţii au influenţă, ci că au mai mare influenţă decât mamele” a spus Ronald Rohner, directorul Centrului de Studiu al Acceptării şi Respingerii Interpersonale de la Universitatea din Connecticut.

Simţirea iubirii tatălui

Rohner şi colegii săi au revizuit decenii de studii ale acceptării şi respingerii parentale pe glob. Fără nici o surpriză, părinţii au un efect major asupra copiilor. Însă când copiii se simt respinşi sau neiubiţi de mama sau de tata, ei au mari şanse să devină ostili, agresivi şi instabili emoţional. Respingerea parentală poate duce la lipsă de respect de sine, inadecvare şi viziune negativă asupra lumii.

Acest lucru este adevărat pentru ambii părinţi, însă în unele cazuri tatăl este mai important decât mama. Prin corelaţie, iubirea tatălui are uneori mai mare influenţă asupra copiilor decât cea a mamei, afirmă cercetătorii.

„Cunoaşterea faptului că un copil este iubit de către tatăl său este o predicţie mai bună a simţului tânărului pentru fericire, mulţumire, satisfacţie de viaţă, decât faptul de a şti că este iubit de mamă” spune Rohner. El şi colegii săi au detaliat aceste cercetări în Jurnalul despre Personalitate şi Psihologie Socială.

În cele mai multe cazuri, copii tind să acorde mai multă atenţie la ceea ce face şi zice tatăl, decât ceea ce face şi zice mama, şi influenţa lui este mai mare pe termen lung. Există astfel o legătură directă între persistenţa şi statornicia copiilor, care sunt calităţi majore în viaţă, şi rolul unui tată bun în familie. O personalitate persistentă înseamnă mai puţină delicvenţă şi angajament în educaţie.

Din fericire pentru taţi, biologia ajută paternitatea. Studii hormonale arată că taţii arată niveluri crescute de oxitocină în primele săptămâni ale copiilor lor. Acest hormon, numit hormonul iubirii, creşte sentimentul de legătură între grupuri. Taţii primesc un aflux crescut de oxitocină când se joacă cu copiii lor, conform unui studio publicat în Jurnalul de Psihiatrie Biologică.

Paternitatea conduce la un declin al testosteronului, hormonul „macho” care este asociat cu un comportament agresiv, conform unui alt studiu al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Statele Unite. Ci cât mai mult este un tată implicat în creşterea copilului, cu atât bărbatul e mai puţin violent şi devine mai domestic.

A fi un tată bun nu înseamnă mergerea în vacanţe scumpe, ci jocul cu mingea în curte sau privitul la un film cu copiii. Pe scurt, un tată bun este accesibil copiilor şi este prezent cu ei, lângă ei.

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati
Sursa: http://www.livescience.com

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ajutorul venit prin rugaciunea catre Maica Domnului

“Facă-se voia Ta”, mărturisim atunci când spunem rugăciunea “Tatăl nostru”, însă de multe ori ne gândim la voia noastră si, pentru ca realitatea nu se potriveşte-de cele mai multe ori- cu visele noastre, suferim cumplit si apar chiar gânduri de deznădejde...
Citind câteva marturii ale unor tineri care suferă pentru ca nu li s-au împlinit diferite vise de iubire, mi-am amintit de ceea ce spunea odată o prietenă. Mărturia ei, sper să fie de ajutor şi altora.
În adolescenţă vorbea cu un băiat, primul ei prieten. După un timp, acesta s-a despărţit de ea. Suferea sărăcuţa, căci îl iubise şi se gândise tot timpul că "el e alesul".
A început să se roage şi citea în fiecare zi Paraclisul Maicii Domnului. Este acolo o rugăciune care spune aşa: "necazul meu îl ştii, dezleagă-l precum voieşti". Chiar daca ea mai plângea şi se gândea că poate se vor împăca, se ruga în continuare Maicii Domnului si isi punea nădejdea in ajutorul ei. Aşa s-a uşurat suferinţa ei si treptat şi-a r…

În mine e iadul, în mine e raiul...

În mine e iadul, în mine e raiul; lumina și întunericul, binele și răul, bucuria și durerea, isihia și haosul. Eu dau valoare la tot ceea ce este în jurul meu. De mine depinde dacă scormonesc în mizerie sau caut însetat opaițul de lumină din orice, din tine, din mine, din ei...

Nu învinovăți pe Dumnezeu, pe oameni, viața, pentru alegerile făcute cândva și pentru ce iese din tine, urât sau frumos.

Curaj! Bucură-te de viață!
"Prea tarziu" este doar ultima bătaie a inimii!...

Pr. Hrisostom Filipescu

Baia Mare, 9 decembrie, conferința: „Pruncul în pântecele mamei – cea mai mare minune din Univers”

Asociația „Maramureș pentru Viață și Familie” vă invită să participați la conferința „Pruncul în pântecele mamei – cea mai mare minune din Univers”.
Invitat special: Claudiu Bălan, președintele Asociației „Ortodoxia Tinerilor”.

Conferința va avea loc în data de 9 decembrie, de la orele 17:00, în sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare.