sâmbătă, 4 octombrie 2008

Cuvantul de mangaiere


Atunci când spui cuiva un cuvânt greu, jignitor, batjocoritor, ironic , zeflemitor ești un om crud.
Ești un tiran sadea.
Provoci Celuilalt suferințe de nedescris.
Cuvântul care lovește rănește și e mai tare, mai dur, mai terifiant decât pumnul, palma, piroanele, biciul cu care îți “persecuti” adversarul.
Cred ca Iisus a suferit mai mult atunci când I s-au aruncat vorbe de hula, închipuite și neadevărate, blasfemeitoare, nerușinate și batjocoritoare și a suferit mai puțin atunci când a fost pur si simplu biciuit, torturat și răstignit… în orice caz , răbdând, a depășit suferința fizica și El prin cuvânt (dar ce Cuvânt!) cuvântul bun, salvator, mântuitor, de IERTARE ABSOLUTA:”Părinte, iartă-le ca nu știu ce fac ”
Nu întâmplator Iisus Domnul a primit cu atâta bucurie și satisfacție dumnezeiască intervenția - prin cuvânt - a tâlharului celui bun, căruia drept răsplata i-a și promis, dăruindu-i pe loc Raiul:”Adevărat grăiesc ție astăzi vei fi cu Mine în Rai”
Tâlharul I-a spus Domnului cuvânt de mângâiere, cuvânt bun.
Ferice de el!

Jurnal discontinuu cu N. Steinhardt
(Ioan Pintea, pag. 145)

Sursa: Cuvântul de mângâiere..
Trimiteți un comentariu