Curajul (1)

În textele scripturistice, îndemnurile la curaj ale Domnului sunt numeroase.

Nu te teme (Marcu 5,36; Luca 8,50) ii spune mai marelui sinagogii, lui Iair, când vin unii si-i vestesc ca fiica lui a murit. Nu te teme, crede numai si se va izbăvi. (Credinţa este, prin urmare, recunoscută a fi o faptă de curaj, iar curajul e declarat, aidoma credinţei, o taină). Lui Simon la fel i se grăieşte: Nu te teme, de acum înainte vei fi pescar de oameni (Luca 5,10). Ucenicilor si mulţimii tot aşa: Nu te teme, turmă mică. (Luca 12,32). Nu te teme găsim si in Apocalipsa (1,17)
Acelaşi indemn apare si in forma plurală: Deci nu vă temeţi (Matei 10, 26); aşadar nu vă temeţi (Matei 10,31) indrăzniti, Eu sunt, nu vă temeţi (Matei 14, 27); Ioan 6,20); toate către apostoli, când ei s-au speriat vazandu-L ca umbla pe mare. La schimbarea la Faţă, după trecerea norului luminos, se apropie de Petru, Iacov si Ioan si atingându-i le zice aşişderea: sculaţi-va si nu vă temeţi (Matei, 7). Îngerul către femeile venite la mormânt: Nu vă temeţi (Matei 28, 5), iar Domnul repeta si El, aceloraşi: Nu vă temeţi (Matei 28,10). Îngerul Domnului către pastori: Nu vă temeţi (Luca 2,10), “căci iată vestesc vouă bucurie mare”. Când Iisus se arată celor unsprezece si ei se infricosează crezând că vad duh (Luca 24, 36-37), nu rosteşte aceleaşi cuvinte, dar sensul vorbelor: “Pace vouă” si “De ce sunteţi tulburaţi?” este identic cu: nu vă temeţi. ("Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoşeze” stă scris si la Ioan 14, 27). Când scena umblatului pe apă pe vreme rea este povestită de Ioan (6, 19-20), cuvintele folosite sunt aceleaşi ca la Matei: “Ei s-au înfricoşat: iar El le-a zis: Eu sunt nu vă temeţi.”
Alteori întâlnim: nu vă spăimantati, ca la Marcu 16,6 (îngerul către femei, in dimineaţa Duminicii de după răstignire).
Frica este vrednică de certare si de dojană : De ce vă este frică puţin credincioşilor? Li se spune (Matei 8,26) celor din corabie, spăimantati de valurile ce o acopereau. La fel Marcu 4, 40: “Pentru ce sunteţi aşa fricoşi? Cum de nu aveţi credinţă?” Fără frică isi dorise să primească darurile cereşti si Zharia, tatăl Înaintemergătorului, după ce a scris numele copilului pe tăbliţă. Formele negative nu te teme, nu va temeţi, nu va spăimântaţi, sa nu se tulbure inima voastră sunt adesea înlocuite prin imbolduri la curaj: Îndrazneste, fiule (Matei 9,2; către un slăbănog); îndrăzneşte, fiica (Matei 9, 22; Luca 8,48 către femeia cu scurgere de sânge): îndrăzniţi: (Matei 14, 27; Ioan 10, 33); În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea; îndrăzniţi.(Marcu 6, 50); ); îndrăzneşte, scoală-te! (Marcu 10, 49; catre orbul Bartimeu).

Ieromonah NICOLAE DELAROHIA (Curajul, Duminica a 23 dupa Rusalii, fragment)