marți, 29 decembrie 2009

Florile dalbe

Noi umblam sa împlinim
Obiceiul din bătrâni
Obicei de colindat
Pe Iisus de cautat.
Da` Iisus nu Se arata
Numa-n inima curata.
Dupa cum Scriptura scrie
Iisus iara va sa vie
In pestera cea pustie.

Craciunul acesta a fost plin de bucurie.
Am colindat din seara de Craciun dupa vecernie, la Bisericuta de lemn, cu tinerii din ASCOR, acolo unde sunt multe dintre prietenele mele si fosti colegi de facultate. Am pregatit colinzile dinainte, din timpul postului cand ne intalneam sus in biserica si repetam colinzi sau invatam altele noi.
Micul concert de colinde a adus bucurie pe fetele oamenilor. I-am vazut, in timp ce colindam, cum colindau impreuna cu noi, tinerii, batranii si copiii care erau in biserica. Copiii erau in fata, zglobii, cu bujori in obrajori. In spatele lor erau cei mai in varsta. Unele femei aveau ochii inlacrimati... numai Dumnezeu stie ce amintiri rascoleau glasul colindelor in sufletele lor.
Am colindat cu drag...
Ma uitam la chipurile sfintilor din biserica si parca participau si ei la bucuria noastra.
De la biserica ne-am dus la episcopie, unde am fost primiti cu inima deschisa de ierarhii nostri. Colindul inchisorilor l-am cantat impreuna...
De la episcopie ne-am dus la parintii care ne asteptau si astfel am colindat si cativa dintre fostii mei profesori. Asta a fost o surpriza si pentru mine:)
Am calatorit aproape prin tot orasul (poate chiar am calatorit in forma de stea, cum spunea razand prietena mea din facultate:)
Colindele din batrani si colindele mai noi si-au gasit loc in casa si in inima fiecaruia. Eram si un grup impresionant de peste 20 de tineri, iar glasurile se armonizau frumos...
In fiecare casa intrau mai intai cei doi tinerii imbracati frumos in costum popular, cu icoana in brate, dupa care urmam noi, ceilalti (ne-am propus ca la anul sa avem si noi macar traistute maramuresene pe cand mergem la colindat:)
In prima zi de Craciun am colindat acasa, cu ai mei. In a doua si a treia zi de Craciun am colindat iar impreuna pe la casa fiecaruia dintre noi. Adormeam in gand cu "Florile dalbe" si visam clopoteii cu care ne acompaniam la unele colinde...

In a treia zi de Craciun IPS Justinian a slujit la biserica cu hramul "Nasterea Domnului" in biserica arhiplina de credinciosi. La sfarsit am colindat iar colindul preferat: "Ce vedere minunata!"

Un Craciun binecuvantat!
Slava Tie, Doamne.

Ramona

4 comentarii:

tainacasatoriei spunea...

Da Doamne si la anu'si mai multi, si la mai multi :)

Ramona spunea...

:)
Da, Doamne!

Natalia spunea...

Ce frumos! Neaparat sa va faceti rost de traistute, daca nu de mai mult! :)

Ramona spunea...

O sa incercam:)
Sper sa si reusim.