vineri, 13 mai 2011

„Întâlnire cu Joe Black”

Ştiu că ţi-e greu! E limpede că nimic din tot ceea ce simţi acum nu seamănă cu ceea ce ţi-ai fi dorit cu adevărat. Văd, cum altfel să nu văd, că inima ţi-e împietrită de griji, de spaime, de îndoieli. Dar am pentru tine certitudinea că nu poate fi atât de simplu să te pierzi în deznădejde fără măcar să fi încercat contrariul. Şi totuşi nu-i cazul să forţezi atât de mult limitele. Primeşte totul aşa cum este şi doar fă efortul de a înţelege ce ţi se întâmplă.
A fi fericit nu e tot una cu iscusinţa de a confecţiona aparenţe. Chiar poţi să-ţi imaginezi că toţi cei care zâmbesc jovial fac asta cu toată inima?! Nu! E doar jocul unor complezenţe cărora vor a le face faţă. De fapt, fiecare are singurătatea lui, fricile lui. Lumea însăşi este un puzzle imens, construit din frânturile unor vieţi ce vor să pară altfel decât sunt cu adevărat. Dar tu… nu ai cum să vrei să fii astfel !
Primul pas ca să te salvezi este chiar acesta: să înveţi să te izbăveşti din hăţişul aparenţelor. Şi acum, fiindcă ai devenit tu însuţi, te rog să-ţi pui cele mai serioase întrebări pe care ţi le cere persoana pe care o târăşti zi de zi în propriul trup. Ce vrei cu adevărat de la tine însuţi?! Ce aştepţi de la ceilalţi?! Ce-ţi spune ţie relaţia cu Dumnezeu?! Ai o relaţie cu Dumnezeu?! Sau nu?!
Se pare că chiar ai avut răbdare, dacă ai ajuns să citeşti până aici! Asta înseamnă că te preocupă persoana ta. Dar mai înseamnă ceva! Înseamnă că-ţi pasă că exişti şi nu îţi este indiferentă percepţia celorlalţi despre tine. Cel mai greu lucru de pe lume este să recunoşti despre tine anumite lucruri. Dacă faci un astfel de exerciţiu de recunoaştere, nu ai cum să nu descoperi cât îţi eşti de străin, cât eşti de singur cu tine şi cât poţi fi de rău, abominabil chiar, în unele situaţii pe care viaţa ţi le-a scos în cale.
Vrei să ştii ce-ţi lipseşte?! Am să-ţi spun, pentru că bănuiesc! Îţi lipseşte …
Dar mai bine spune tu! Şoptit! Să nu te audă nimeni altcineva decât omul tău de suflet, duhovnicul, sfetnicul tău de taină pe care îl ai sau pe care nici nu ştii că se cuvine să-l cauţi chiar azi! Nu mai ai timp! Nu mai amâna atât de mult! Vei regreta să afli că poimâine ar fi prea târziu! Deja, poate un „mâine” nici nu mai există! Şansa ta este ziua de azi. Nu mai poţi miza pe ziua de mâine!
Ai văzut filmul „Întâlnire cu Joe Black”?! Ce-ai simţi dacă peste câteva clipe ţi s-ar arăta un înger şi ţi-ar spune: „Pregăteşte-te de drum! Mai ai la îndemână doar o singură zi pentru viaţa ta cea de aici! Mâine plecăm spre ceruri!?”.
Hm! Prea multe întrebări! Crezi că sensul pentru care ai venit pe lume ar fi acela de a fi abandonat în seama morţii? Te simţi frustrat de limita asta, te simţi condamnat?! Nu! N-ar trebui!
Am pentru tine cea mai neobişnuită veste: a venit Paştele! Iar noi mergem de acum cu chipul înţelegerii către Ierusalimul cel de Sus. Acolo nu poate fi nici moarte, nici frică, nici suspin! Acolo va fi Viaţă şi Înviere! Ridică-te în Lumină!

Preot Lucian Grigore
Revista Orthograffiti, nr. 20

Niciun comentariu: