marți, 1 martie 2011

Cum să ne purtăm când oamenii ne vorbesc de rău - Mitropolitul Grigorie al Sankt Petersburgului

A avea un nume bun este important pen­tru noi în viaţă. Înţeleptul Solomon spune: „un nume bun este mai de preţ decât bogăţia" (Pild. 22, 1). Un nume bun ne aduce respectul şi încrederea celorlalţi şi avem ma­re nevoie de el în viaţă, pentru că nimeni nu doreşte să aibă de-a face cu un om necin­stit. Prin urmare, nu putem fi indiferenţi la părerile altora despre noi. Omul necinstit nu se poate aştepta nici la compasiunea, nici la ajutorul celorlalţi. Iar, dacă avem şi o funcţie de conducere, este aproape imposibil să-ti conduci subalternii fără să ai respectul lor.

Aşa că iată ce trebuie să facem când alţii ne lipsesc de bunul nostru nume, împrăştiind vorbe urâte despre noi:

1. Întâi de toate, indiferent de cât de rele şi de injurioase ar fi ele, trebuie să ne păzim de mânie, de invective, de răzbunare şi să rămânem cât mai liniştiţi în duhul nostru, pentru că noi toţi trebuie să fim un duh cu Hristos, iar Hristos în fata acuzaţiilor aduse de evrei a rămas netulburat, fără nici o urmă de răzbunare în duhul Său. „Şi Care, ocărât fiind, nu răspundea cu ocară..., ci se lăsa în grija Celui ce judecă cu dreptate" (I Petru 2, 23).

2. Când auzi că alţii te vorbesc de rău şi îţi atribuie patimi de tot felul, intenţii rele şi aşa mai departe, atunci imediat supune-te unei examinări severe, să vezi dacă ai într-adevăr acele patimi. Poate că ei spun că eşti mândru, mincinos, leneş, risipitor, beţiv, trântor, desfrânat şi altele asemenea. Examinează-te cu atenţie, nu cumva acele patimi se ascund în tine? Chiar dacă sunt doar într-o mică măsură! Nu există cumva în tine mândrie, falsitate şi aşa mai departe? Ochii altora văd adesea comportamentul nostru mult mai bine şi mai corect decât o, facem noi, pentru că fiecare om are o anumită doză de mândrie, iar mândria întot­deauna ne ascunde de noi înşine. De aceea, rar ne putem vedea cu exactitate pe noi în­şine, iar unii, chiar împătimiţi, se consideră fără cusur.

Dacă o examinare imparţială a ta arată că acuzaţia este întemeiată, că ai o patimă sau alta, imediat căieşte-te, roagă-te fierbin­te lui Dumnezeu să te elibereze de acea pati­mă, încearcă plin de râvnă să te cercetezi şi apoi arată-ţi cele mai prieteneşti manifes­tări şi mulţumiri faţă de cei care te vorbesc de rău, indiferent de intenţiile respective, pentru că fără aceste reproşuri nu ţi-ai fi vă­zut aceste patimi şi ai fi murit fără să te căieşti şi să te îndrepţi şi ai fi pierit pe veci.

3. Dacă după cele mai atente şi impar­ţiale cercetări constaţi că nu ai acele pa­timi ce ţi-au fost atribuite, te poţi apăra în mod legitim şi poţi respinge calomnia, dar numai când consideri că este necesar şi nu din cauza iubirii de sine şi a mândriei, ci pentru poziţia ta în societate. Dar apără-te calm, fără mânie şi fără indignare. Iisus Hristos însuşi a făcut aşa când spu­neau despre El că alungă demonii cu ajuto­rul lui Beelzebul (Luca 11, 15-26).

4. Dacă vezi că, apărându-te, nu-ţi folo­seşte la nimic, atunci:

a) Încearcă să înduri cu răbdare calomnia, indiferent cât de gravă este, şi consolează-te cu gândul: Dumnezeu îmi vede nevinovăţia, de ce să mă supăr? El însuşi are grijă de mine, iar dacă răzbunarea mi-ar fi de folos, atunci El însuşi m-ar apăra. Îmi va declara nevinovăţia cel puţin la Judecata de Apoi şi toţi oamenii şi toţi îngerii lui Dumnezeu mă vor apăra, împreună cu El.

b) Consolează-te şi mai mult cu acest gând: au adus un şir întreg de învinuiri asupra Mântuitorului, cât timp a trăit pe pământ. Dar El niciodată nu S-a îndreptăţit la nici un tribunal. Unele erau foarte grave, dar a îndurat totul cu demnitate. Tot astfel trebuie şi eu să fac: „nu este ucenic mai presus de învăţător sau nici slugă mai presus de stăpânul său" (Matei 10, 24-25).

c) Dublează-ţi strădania ca să te comporţi cât mai bine cu putinţă în toate situaţiile de viaţă. Străduieşte-te nu numai să nu dai prilej altora să spună vorbe înveninate din cauza cuvintelor sau faptelor tale, dar evită şi orice ocazie în care poţi fi suspectat că ai avea acele patimi.

Poartă-te cuviincios şi nu da atenţie vorbelor rele răspândite despre tine. Conştiinţa ta şi Dumnezeu să-ţi fie martori ai nevinovăţiei tale.

d) Dacă vorbele rele despre tine nu încetează sau chiar se înmulţesc, recurge atunci la ruga fierbinte ca Domnul Dumnezeu să aibă bunătatea să te lumineze şi să-i îndrepte pe calomniatori. Acţionează astfel, pentru că şi Domnul Iisus Hristos a făcut aşa chiar cu cei care L-au condamnat (Luca, 23, 24).

Mitropolitul Grigorie al Sankt Petersburgului

Sursa: “O zi de viaţă sfântă: sfaturi practice pentru organizarea vieţii creştinului”, Editura Sophia, Bucureşti, 2007

2 comentarii:

alexandrone spunea...

O primăvară senină şi frumoasă! La mulţi ani de Mărţişor!

Ramona spunea...

Multumesc mult, Alex!
O primavara frumoasa iti doresc si eu, cu pace si bucurii multe.