Reacţii la „Experimentul secolului” de la Geneva

„Sfârşitul lumii nu va fi generat de om”

Părintele decan Ion Popescu predă un curs de „Teologie fundamentală” în cadrul Facultăţii de Teologie „Sfânta Muceniţă Filoteea” a Universităţii din Piteşti. Pentru că relevă conexiunile dintre Ştiinţă şi Teologie, sau între Teologie şi Filozofie, sfinţia sa este omul potrivit, la locul potrivit, şi chiar la timpul potrivit, să ne lumineze cu privire la efectele experimentului desfăşurat la graniţa franco-elveţiană. Despre acceleratorul de particule s-a spus şi s-a scris că ar aduce sfârşitul lumii. Părintele decan, bun cunoscător al adevărului biblic, infirmă cu tărie aceste zvonuri sinistre.

Părinte decan, cum priviţi experimentul de la Geneva, în contextul acestei mediatizări excesive?
Părerea mea este că experimentul va fi un eşec sau chiar un fiasco, ţinând cont de ceea ce şi-au propus oamenii de ştiinţă să realizeze. Acest lucru îl poate spune orice intelectual sau orice om de cultură de înaltă ţinută, care în ultimii ani a fost preocupat de rezultatele ştiinţifice din domeniul fizicii fundamentale. Legat de începutul universului, există o explozie de informaţie în ultimii ani. Mari savanţi ai lumii, pe lângă faptul că sunt foarte dotaţi şi lucrările lor de cercetare au ajuns la cote nebănuite, au avut amabilitatea şi filantropia de a ne comunica şi nouă, marelui public, rezultatele descoperirilor şi implicaţiile acestora. Eu am fost pasionat dintotdeauna de cosmologie şi cosmogonie, de teoria Big Bang-ului sau de sfârşitul Universului. Totdeauna am consultat oameni de specialitate, profesori de fizică. Am citit undeva, la un mare savant: „Ca să poţi realiza într-un laborator condiţiile începutului lumii, prin marea explozie Big Bang, ar trebui să ai un accelerator cât Universul”.

Se putea şi fără acest experiment?
Este un experiment interesant deoarece pentru prima dată se va face o reacţie a particulelor elementare cu protoni, adică sunt puşi protonii să intre în coliziune, creându-se acea supă primordială a Universului incipient, la câteva zecimi de secundă după marea explozie. Până acum au fost bombardaţi atomii de Heliu cu electroni cu sarcină negativă.

Poate fi considerat acceleratorul un semn al Apocalipsei?
Nici vorbă. Nu vor reuşi nimic cu el, deoarece se vor izbi de un zid numit constanta H, zidul lui Planck. La nivelul macrocosmosului aceasta nu poate fi depăşită. Ea reprezintă prima secundă de după formarea Universului. Însuşi Einstein a fost sceptic în privinţa acestui aspect. El a spus că nu crede că în domeniul fizicii fundamentale se va afla „cărămida lui Dumnezeu” sau „particula lui Dumnezeu”. A fost pesimist şi în privinţa faptului că fizicienii vor reuşi să unifice teoriile cu privire la originile Universului, la Galaxii, la Universul întreg şi la ceea ce se întâmplă în microfizica fundamentală.

Există în teologie „particula lui Dumnezeu”?
Prin acest experiment de la Geneva se speră la o implozie prin care să se creeze o singularitate care ar fi particula iniţială fundamentală, numită „particula lui Dumnezeu”, care ar fi stat la baza întregului Univers. Acea particulă, dacă ar fi existat, ar fi cuprins în sâmburele ei întregul univers. Ei nu vor reuşi, nu vor descoperi acea particulă pentru că ea nu există din punct de vedere ştiinţific. Din punct de vedere teologic, se poate ştii că ştiinţa a avut succes când a reuşit să demonstreze în laborator fenomene. Dar ceea ce se întâmplă astăzi este un fel de viziune luciferică a omului contemporan de a încerca să facă în laborator ceea ce Dumnezeu a creat la începutul Universului.

Au oamenii motive să se teamă din cauza acestui accelerator uriaş de particule?
Nu au de ce să se teamă. În primul rând că forţa unui fascicul de protoni e foarte mică. E falsă ipoteza cum că s-ar putea forma o gaură neagră care să înghită jumătate de continent sau, cu atât mai mult, că va veni sfârşitul lumii. Nici vorbă de aşa ceva. Nu se poate genera sfârşitul lumii într-un laborator, fie el şi de asemenea dimensiuni. Şi mai ales, sfârşitul lumii nu va fi generat de om. În ceea ce priveşte pretenţia savanţilor de a găsi „cărămida lui Dumnezeu”, din punctul meu de vedere e, aşa cum am mai zis, un eşec total. Experimentele ştiinţifice sunt benefice pentru umanitate, dar, din păcate, de cele mai multe ori se pot constitui în arme cu două tăişuri.

A consemnat Raluca Nicula
Sursa aici