(Matei 11, 28)
Poza asta m-a dus cu gandul departe, cu ani in urma, cand ma aflam la Manastirea Rohia de hram, de "Izvorul Tamaduirii". Lume multa, agitatie, rugaciune, cantari...era noapte, frig, ploua... Lumea venise pregatita cu pelerine, cu paturi...
In camera in care ma aflam era o batranica de 80 de ani venita de departe. Era de peste deal, din Maramuresul istoric. Cu toate astea - drumul lung, oboseala si agitatia lumii- ea era foarte linistita. Avea un chip frumos.
Dis-de-dimineata, batranica s-a pregatit sa mearga la spovedanie. Si-a luat cea mai alba camasa de sarbatoare pe care am vazut-o vreodata, si s-a imbracat. Nu-mi amintesc ce a urmat, stiu doar ca m-a impresionat foarte mult chipul ei si hainele de sarbatoare pe care le-a imbracat parca rugandu-se. Era atat de calma. Numai Dumnezeu stie prin cate a trecut de-a lungul vietii.
Ramona
2 comentarii:
Ce bucurie trebuie sa ai, daca simti sa te odihnesti astfel, pe chipurile celor din jur.
Sensibila observatie :)
Daaaaaa... nu ma pot exprima altfel, dar simt nevoia sa o fac. Cuvintele potrivite le-a folosit Liliana.
Trimiteți un comentariu