 |
| Sursa |
Brâul Maicii Domnului, țesut din păr de cămilă de catre însăși Preasfânta Fecioară Maria și pe care Ea l-a purtat și când Îl avea în pântece pe Fiul lui Dumnezeu cel necuprins, este astăzi una dintre cele mai neprețuite comori ale ortodoxiei și poate fi venerat la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos; două particele din acesta se află de asemenea la Mănăstirea Kato Xenia din Grecia, mănăstire aflată la mijlocul distanței dintre Salonic și Atena.
Conform tradiției, Sfantul Apostol Toma, care a întarziat la înmormântarea Maicii Domnului, a primit de la însăși Preacurata sfântul ei Omofor, pe când venea prin vazduh către locul de înmormantare, dupa Adormirea Sa. Aceasta dovadă plapabilă, ca și gasirea mormântului Maicii Domnului gol, a întarit convingerea Sfinților Apostoli și apoi a intregii creștinătăți în ridicarea la Cer cu trupul a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Până in secolul al IV-lea, Brâul s-a păstrat la Ierusalim, apoi a ajuns pentru scurtă vreme în Capadocia, după care Împăratul Teodosie cel Mare l-a adus înapoi în Țara Sfântă. Fiul acestuia, Arcadie, salvat în mod miraculos de la înec de către chiar Maica Domnului , l-a dus apoi la Constantinopol (395), unde a fost păstrat „ într-un sicriaș de aur cu pecetluire împărătească” în mai multe biserici, printre care și cea din Vlaherne, de care se leaga praznicul Acoperământului Maicii Domnului ( sărbătorit la 1 octombrie). Dupa mulți ani, în secolul al IX-lea, Impărăteasa Zoe, soția lui Leon cel Înțelept, a fost vindecată de duh necurat ( se pare că de epilepsie) după ce patriarhul a scos din raclă Brâul Maicii Domnului și l-a pus deasupra impărătesei. Drept recunoștință, Impărăteasa Zoe a cusut cu fir de aur Brâul Maicii Domnului, iar de la această minune se sărbatorește la data de 31 august, în fiecare an, Așezarea (din nou) în raclă a Brâului Maicii Domnului. După mai multe evenimente istorice, în secolul al XV-lea cinstitul Brâu al Maicii Domnului ajunge la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, acolo unde Domnul Țării Românești Neagoe Basarab a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului” (între anii 1512 – 1520), iar în secolul al XIX-lea, România a dăruit paraclisului o nouă catapeteasmă, foarte frumoasă. De asemenea, racla de argint în care se păstrează Brâul la Mănăstirea Vatoped a fost confecționată în secolul al XVIII-lea tot în Țara Românească.
Din anul 1522 două părticele micuțe din Brâul Maicii Domnului au fost dăruite de către Mănăstirea Vatoped Mănăstirii Kato Xenia de langă Volos. În pădurea de stejar din Muntele Othry din centrul Greciei se află doua mănăstiri, Ano Xenia si Kato Xenia, Ano – cea de mai sus, Kato – cea de mai jos, aceasta din urmă fiind metocul celei dintâi. Nu se cunoaște cu exactitate data ridicării Mănăstirii AnoXenia, dar la anul 1204 există o mărturie a distrugerii ei de către Cardinalul Franc Pelagio. Călugării unei mănăstiri din zona actualului sat Ahile, locaș distrus din cauze necunoscute, au adus aici icoana Maicii Domnului Kissiotissa, care se spune că este pictată de către Sfântul Apostol si Evanghelist Luca și a ajuns în Grecia în perioada iconoclastă, venind peste valuri din Asia Mică. Pe la anul 1300 Impăratul Andronic al II-lea Paleologul a costruit ceva mai jos un metoc al acestei mănăstiri, cu hramul Sfântului Nicolae, care apoi a fost redenumit Mănăstirea Kato Xenia, aducandu-se aici si icoana Maicii Domnului. Numele de Xenia – Straina – a înlocuit în timp numele de Kissiotissa, care s-a pierdut, în actele turcești (ale puterii de ocupație) și in deciziile patriarhale in timp icoana fiind numita Xenia. Exista trei versiuni ale noului nume: prima, în sensul ca icoana este „străină”, venită din alt loc; al doilea, Xenia Panagia, asociată cu ospitalitate în limba greaca, iar al treilea, legată de localizarea templului antic Xenios Zeus în acest areal. In anul 1522, Mănăstirea Vatoped donează acestei mănăstiri părticele din cinstitul Brâu al Maicii Domnului. Peste secole, cele doua mănăstiri au avut o istorie zbuciumată, iar în timpul revolutiei din 1821 și în timpul celui de-al doilea Război Mondial au avut un rol major în mișcarea de rezistență natională.
În prezent, Mănăstirea Ano Xenia nu are viață monahală, în timp ce Mănăstirea Kato Xenia, restaurată complet dupa cutremurul din anul 1981, este mănăstire de maici. Se poate ajunge relativ ușor la aceasă mănăstire, din autostradă iesind pe Exit Sourpis nod si conducând 10 minute pe drumul care duce la Vrynaina. La sărbătoarea mănăstirii, în zilele de 22 și 23 august vin mulți vizitatori din toată Grecia, iar în Vinerea Mare, pe dealul Golgota din apropiere se desfășoara procesiunea Drumul Crucii, unică în Grecia. Din cele opt viețuitoare ale Mănăstirii Kato Xenia, doua sunt românce – Maica Antonia si Maica Andreea. Așa încât dacă veți dori să vă închinați Icoanei Maicii Dimnului Kato Xenia (Străina) pictată de Sântul Apostol și Evanghelist Luca și Brâului Maicii Domnului, cel care de-a lungul vremii a vindecat nenumărați bolnavi, a ajutat să nască multe femei care nu aveau copii și a adus alinare trupească și sufletească celor care se dăruiau în rugaciune Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să știți că, vorbind românește în biserica Mănăstirii Kato Xenia, vă veți simți cu atât mai mult, ACASĂ!
Maria Chirculescu
Miriam Turism
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu