Dumnezeu ne dă soluții și răspunsuri pentru toate, soluții adevărate, făcătoare de minuni, dar trebuie să le primim în noi, să vindecăm întâi sufletul nostru. Important e ca noi să ne deschidem, ca Dumnezeu să lucreze prin noi, în noi. Atunci El va răspunde în fiecare situație concret și la toate problemele. Și răspunde repede.” Maica Siluana

joi, 27 august 2015

Recomandare carte- Dovada lucrurilor nevăzute. Ortodoxia și fizica modernă, Lazăr Puhalo

Ceea ce ne preocupă este să arătăm că există o relaţie între Ortodoxie şi ştiinţa modernă; însă urmărim să dovedim un fapt evident. Aţi putea întreba: cine a văzut Duhul Sfânt coborând în inima cuiva sau cine a observat prezenţa lui Hristos în Sfânta Euharistie; cine a văzut harul lui Dumnezeu cu propriii lui ochi? Răspundem: „Cine a văzut vântul? Oare dragostea nu poate fi prezentă în inima omului fiindcă nu poate fi observată fizic? Care om a ţinut în mână un electron pentru a i-l arăta copiilor lui? Ochii cărui om au urmărit călătoria unui neutrino ori s-au desfătat observând direct quarcurile din centrul unui atom? Cine va vedea, va atinge sau va gusta vreodată un boson?”

Fizica, asemenea Ortodoxiei, crede în evidenţa lucrurilor nevăzute. Ea exprimă inefabilul şi dovedeşte, prin experienţă, existenţa acelor lucruri care nu pot fi măsurate.

Arhiepiscop Lazăr Puhalo

O puteți comanda online de aici: Editura Theosis

marți, 25 august 2015

Avem nevoie de curaj ca să fim noi înşine...

Sursa net
Maică, iubesc culorile, îmi place îmbrăcămintea de bun-gust, elegantă chiar, aş putea spune, dar observ în jurul meu, în biserică, femei în haine cernite şi mă simt stânjenită, însă în haine ca ale lor nu m-aş simţi eu însămi. Ce trebuie să fac?

Avem nevoie de curaj ca să fim noi înşine... Câteodată nu avem acest curaj, chiar dacă suntem corecţi în faţa lui Dumnezeu şi în faţa conştiinţei noastre. Unii nu au curajul să fie între ceilalţi, pentru că nu sunt la fel ca ceilalţi. Astea sunt obsesii: să fii în rând cu lumea, să nu fii marginalizat, să nu fii altfel... Alţii, însă, care se revoltă, vor să fie speciali: îşi fac, de exemplu, o creastă verde, tocmai pentru a-şi împlini nevoia de a fi cineva, de a fi altfel.
Avem nevoie de un curaj sănătos de a fi noi înşinecând nu facem rău celorlalţi cu felul de a fi. Aveţi nevoie să vă faceţi curaj să fiţi ca dumneavoastră, să vă cercetaţi în faţa oglinzii, să fiţi cum sunteţi. Să aveţi grijă să nu fie din mândrie sau slavă deşartă. Aici aveţi nevoie de discernământ şi sfat de la duhovnic.Dacă părintele duhovnic spune că felul în care vă îmbrăcaţi nu este smintitor pentru cei din jur, atunci să aveţi curajul acesta şi să nu fiţi ca ceilalţi.
Să aveţi curajul să vă exprimaţi ca persoană şi prin îmbrăcăminte. E importantă îmbrăcămintea pentru omul de după căderea din Rai. Prin cădere, ne-am pierdut expresivitatea trupească personală, n-am mai rămas decât la mâini şi la faţă. Nimeni nu ne recunoaşte după omoplat, nu? De aceea îl şi ţinem învelit. Dar învelişul pe care-l facem, haina pe care o facem, ne exprimă ca persoană, ne arată personalitatea.
Dar să nu judecaţi pe nimeni. Dacă majoritatea se îmbracă în negru, slavă Ţie, Doamne, că avem de ce jeli în această lume, avem de ce ţine post. Poate că vor să acopere o frumuseţe care îi poate tulbura pe cei din jur...
Fiecare are motivele sale să facă asta. Noi, călugării, ne îmbrăcăm în negru pentru că aşa sunt miresele lui Hristos, mai negre... Dar dacă dumneavoastră sunteţi elegantă şi frumos îmbrăcată, daţi slavă lui Dumnezeu. Sigur că s-ar putea ca cineva să vă invidieze, dar acela e păcatul celui care vă invidiază. Dar numai dacă vă veţi ruga, veţi avea pace în suflet, veţi cădea de acord cu dumneavoastră şi veţi avea binecuvântare de la duhovnic, care este ochiul lui Dumnezeu. Da, Dumnezeu Se uită la noi, ne cercetează, prin toţi ochii din jur, dar mustrarea şi învăţătura adevărată ne-o dă prin părintele nostru duhovnic - dacă ne ducem la el ca la un părinte, ca la cel ce are ultimul cuvânt.
S-ar putea să vă prindă bine o băsmăluţă mai modestă aşa, pentru smerenie, dar asta numai părintele ştie. Dar altfel cred că mai elegantă fiind, dacă vă veţi pune o basma aruncată strâmb sau o batistă pe creştet, crezând că deveniţi ascultătoare, mai degrabă smintiţi şi faceţi lumea să râdă...
Deci, uniţi curajul cu smerenia de a asculta de duhovnic şi va fi bine.

Maica Siluana

vineri, 21 august 2015

Film- Conspirația becurilor (2010)


O ilustră necunoscută, Cosima Dannoritzer, lansa în data de 30 noiembrie 2010, la televiziunea norvegiană, un documentar excelent, The Light Bulb Conspiracy, realizat cu deplin profesionalism, într-un stil alert şi perfect coerent, care confirma, aducând dovezi palpabile, un concept, "planned obsolescence" sau uzura morală planificată, ce făcuse doar obiectul teoriilor conspiraţiei, până atunci.
Documentarul s-a bucurat de un real succes, seria premierelor naţionale continuând, de la începutul acestui an, într-o serie de ţări europene incluzând Irlanda, Franţa, Germania şi Finlanda.

luni, 17 august 2015

Sfaturi pentru o domnișoară care mă întreabă cum să cucerească un bărbat deștept, frumos și bogat

Jurnal scoțian 

Ca să cucerești un bărbat deștept, frumos și bogat trebuie să citești cele mai bune povești de dragoste. Serios. Vezi și tu ce au făcut altele, cum au reușit unele mai înțelepte sau doar mai norocoase, dar fii gata să înveți ceva chiar din trucurile unor stricate, care, până la urmă, pentru că așa merg lucrurile, au pus mâna pe un asemenea bărbat. Ești tu frumoasă și deșteaptă, dar nu te baza doar pe calitățile tale înnăscute. Știu cel puțin zece fete foc de frumoase, care, cu toată frumusețea lor, au rămas pe dinafară.

Regula numărul unu ar fi chiar asta: să citești, că doar vrei să te placă un bărbat deștept –, nu? Acum, întrebarea e ce anume să citești ca să impresionezi un bărbat deștept. Ca să-l dai gata la sigur, vino și tu cu ceva care ar trece astăzi mai original. Lasă Coelho, orice blondă poate să dea un citat din Coelho. Dar fii atentă! – ce zici de Biblie? Nu te strâmba, nu ți-am spus să te duci la biserică – (și dacă aș fi spus, ce? zi tu că n-ai lua bisericile la rând, dacă ai ști că așa pui mâna pe un bărbat deștept, frumos și bogat).

Gândește-te puțin, cu Biblia îl dai gata. Imaginează-ți. Vă plimbați, ieșiți la o cafea, la un restaurant, din vorbă în vorbă el te întreabă ce mai citești, și tu, poftim!, cartea lui Ruth. Care Ruth? se va mira el. Ruth Thomas? Nu, vei zâmbi tu, o poveste mai veche. O femeie vrea să cucerească un bărbat, el pare că o place, dar nu-și vorbesc, pentru că lucrurile nu sunt clare încă, așa stau lucrurile uneori între oameni, în schimb, într-o noapte, când el doarme pe câmp, ea vine și se cuibărește la picioarele lui. El se trezește buimac, n-o recunoaște în întuneric, cine ești tu, iar aici, ea îi dă replica: sunt slujitoarea ta. Genial! Hai, feministo, nu te indigna, e o poveste, dar bărbații se topesc să audă așa ceva. Vrei sau nu vrei să cucerești un bărbat deștept, frumos și bogat? Și știi ceva? Îi spui tu asta, dar până la urmă el va fi slujitorul tău, ai să vezi.

Dacă treci de proba cu Biblia, regula numărul doi este să-l asculți cu răbdare încă de la prima întâlnire. Vezi că o să-ți vorbească despre familia sa. Bărbaților puternici le place să vorbească despre tații lor. Dacă te invită la munte, nu-l refuza. Acolo veți avea timp să vorbiți pe îndelete. Lasă-l să-ți țină predici, bărbații deștepți vorbesc frumos și au principii verificate de viață. Dacă te întreabă ce-i fericirea, nu te repezi să-i dai vreun răspuns din ultima revistă glossy pe care ai răsfoit-o. Lasă-l pe el să-ți spună. Un bărbat cu experiența sa are cel puțin zece definiții ale fericirii.

Nu abuza de bogăția lui, asta ar fi regula numărul trei. Bărbații bogați apreciază modestia. Nu confunda asta cu zgârcenia. Nu te gândi că, dacă ai pus mâna pe un bărbat bogat, vei trăi în puf restul vieții. Chiar și bărbații cei mai bogați au zilele lor când flămânzesc sau sunt pe drumuri, iar tu va trebui să-i fii alături și în acele zile. Dacă, la restaurant, o să vezi că adună în șervețel resturile de pâine, nu te mira. Pentru că este un bărbat sensibil, o să-ți spună că și câinii trebuie să mănânce din resturile de la masa sa.

Regula numărul patru, foarte importantă: parfumul. Strânge bănuț cu bănuț și ia-ți un parfum bun, cel mai scump, dacă se poate. Nu te da cu el toată ziua, ține-l pentru ocaziile când stați la masă și vei fi aproape de el. Un bărbat deștept, frumos și bogat va aprecia întotdeauna un parfum bun. Când el îți va lăuda parfumul, tu să faci pe modesta: pentru tine, iubitul meu, nu e destul de bun nici pentru spălat pe picioare.

Regula numărul cinci: prima atingere. Hai, nu roși, știu că-ți dorești să te ia de mână sau măcar să te sprijini de el, așa, ca din greșeală. La urma urmei, de ce să nu-ți dorești să te atingi, măcar pe furiș, de un bărbat frumos, deștept și bogat? Când se așteaptă mai puțin, îndreaptă-i gulerul cămășii, culege-i o scamă de pe rever, atinge-te de haina lui. Ai să simți cum îl lasă puterile. Dacă, totuși, îți zice, te rog, nu mă atinge, nu te supăra, nu e nepoliticos, e doar într-o dispoziție mai proastă. Mai târziu, ai să înțelegi și asta.

Nu fă pe gospodina cu el, regula numărul șase. Invită-l la tine acasă, dar nu te apuca să învârți cratițele prin bucătărie, ca să arăți ce grozavă ești. Un singur lucru trebuie: stai lângă el și ascultă-l, lasă-l să-ți povestească despre ale sale. Un bărbat deștept știe care e cea mai bună mâncare și cum se alege cel mai bun vin, așa că, până la urmă, va găti el pentru tine.

Continuarea aici: https://ioanflorin.wordpress.com/2015/06/21/sfaturi-pentru-o-domnisoara-care-ma-intreaba-cum-sa-cucereasca-un-barbat-destept-frumos-si-bogat/ 

vineri, 14 august 2015

Paraclisul Maicii Domnului


Rugăciunile începătoare:În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătaţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Ca a Ta este împărătia , puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Doamne miluieşte (de 12 ori).

Apoi troparele acestea:
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; sârguieşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu-i întoarce neajutoraţi pe robii tăi, că pe tine singură nădejde te-am câştigat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm si să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeu nostru.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi, după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele. Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile-de-tot; atunci vor pune pe altarul tău viţei.

Canonul PREASFINTEI NĂSCĂTOARE de DUMNEZEU

Cântarea Întâi

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi (se repetă dupa troparele care nu au înainte Slavă... sau Şi acum...)

De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg, căutând mântuire; O, Maică a Cuvântului şi Fecioară, de rele şi de nevoi mântuieşte-mă.
Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe întristări se umple sufletul meu; alină-le, Fecioară, cu liniştea Fiului şi Dumnezeului tău, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pe tine, care ai născut pe Mântuitorul şi Dumnezeu, te rog, Fecioară, izbăveşte-mă din nevoi; că la tine scăpând acum îmi tind şi sufletul şi gândul.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei dumnezeieşti şi purtării tale de grijă învredniceşte-mă, Maica lui Dumnezeu, ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui bun.

Cântarea a treia

Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Folositoare şi acoperământ vieţii mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bunătăţilor şi credincioşilor întărire, una întru tot lăudată.
Te rog, Fecioară, risipeşte-mi tulburarea sufletului şi viforul întristărilor mele; că tu, Mireasă dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniştii L-ai născut, ceea ce eşti una preacurată.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine izvorăşte-o tuturor; că toate le poţi, ca ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie, de Dumnezeu fericită.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
De neputinţe cumplite şi de chinuri de boală fiind cuprins, Fecioară, ajută-mi; că pe tine te ştiu comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.
Mântuieşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toţi la tine scăpăm, după Dumnezeu, ca la un zid nestricat; fii folositoare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Apoi sedelna:

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu deadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu: Stăpână, vino degrab şi ne mântuieşte din nevoi, ceea ce eşti una grabnică folositoare.

Cântarea a patra

Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Tulburarea patimilor mele şi viforul greşelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul îndreptătorul, dumnezeiască Mireasă.
Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l, ceea ce ai născut pe Cel milostiv şi pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Îndulcindu-ne, Preacurată, de darurile tale, ţie cântare de mulţumire cântăm, ştiindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nădejde şi întărire şi zid de scăpare nemişcat câştigându-te pe tine, ceea ce eşti întru tot lăudată, de tot necazul ne mântuim.

Cântarea a cincea

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Umple, Preacurată, inima mea de veselie, dăruindu-mi bucuria ta cea nestricăcioasă, ceea ce ai născut pricina veseliei.
Mântuieşte-ne din primejdii, Născătoare de Dumnezeu curată, ceea ce ai născut mântuirea cea veşnică şi pacea care covârşeşte toată mintea.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Risipeşte negura greşelilor mele, dumnezeiască Mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască şi veşnică.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tămăduieşte, Curată, neputinţa sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale; şi sănătate, cu rugăciunile tale, dăruieşte-mi.

Cântarea a şasea

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele; că de rele s-a umplut sufletul meu şi viaţa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă!
Cum a mântuit de moarte şi de stricăciune firea mea, care era ţinută de moarte şi de stricăciune, însuşi pe Sine dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului şi Dumnezeului tău, să mă izbăvească şi de răutăţile vrăjmaşilor.
Folositoare şi păzitoare prea tare vieţii mele te ştiu pe tine, Fecioară, care risipeşti tulburarea cea dintru ispită şi izgoneşti asupririle diavolilor; ci mă rog totdeauna: de stricăciunea chinurilor mele izbăveşte-mă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca un zid de scăpare te-am câştigat pe tine, şi sufletelor mântuire desăvârşită şi uşurare întru necazuri, Fecioară, şi de lumina ta pururea ne bucurăm, o, Stăpână, şi acum pe noi de chinuri şi de nevoi mântuieşte-ne.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog ţie, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lumii şi tămăduitorul bolilor, din chinul durerilor ridică-mă. Izbăveşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toţi la tine scăpăm, după Dumnezeu, ca la un zid nestricat; fii folositoare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Condac
Ceea ce eşti neînfruntată folositoare creştinilor şi neschimbată mijlocitoare către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile de rugăciune ale păcătoşilor, ci sârguieşte ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu credinţă ne rugăm ţie: grăbeşte spre rugăciune şi nevoieşte spre îmblânzire, apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.
Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul.

Stih: Ascultă, fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău.

Citeşte, apoi, cu toată smerenia, dragostea şi frica, această pericopa din Evanghelia de la Luca( 1,39-49,56)

În acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă la munte, într-o cetate a seminţiei lui Iuda. Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta. Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt, şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu. Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui. Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; şi s-a înapoiat la casa sa.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh;
Părinte, Cuvântule şi Duhule, Treime Sfântă, curăţeşte mulţumea greşelilor noastre.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegile mele.

Nu mă încredinţa ajutorului omenesc, Preasfântă Stăpână, ci primeşte rugăciunea robului tău, că necazul mă cuprinde si nu pot răbda săgetările diavolilor. Acoperământ nu mi-am agonisit nicăieri, să scap eu netrebnicul. Pururea fiind biruit, mângâiere nu am afară de tine, Stăpâna lumii; nădejdea si folositoarea credincioşilor, nu-mi trece cu vederea rugăciunea, ci fă ceea ce este de folos.
Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară. Ci darul cel bun cerându-l, îl primeşte întru cererea cea de folos.
Prefacerea celor scârbiţi, izbăvirea celor neputincioşi fiind, Născătoare de Dumnezeu fecioară, mântuieşte ţara aceasta si poporul, ceea ce eşti pacea celor din războaie, liniştea celor înviforaţi, singura folositoare a credincioşilor.

Cântarea a şaptea

Tinerii cei ce au mers din ludeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!
Când ai vrut să plineşti mântuirea noastră, Mântuitorule, Te-ai sălăşluit în pântecele Fecioarei, pe care o ai arătat-o lumii folositoare. Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!
Pe voitorul milei, pe care L-ai născut, Maică Preacurată, roagă-L să mântuiască de păcate şi de întinăciune sufletească pe cei ce strigă cu credinţă: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh;
Comoară de mântuire şi izvor de curăţie, turn de tărie şi uşă de pocăinţă, pe ceea ce Te-a născut pe Tine, ai arătat-o celor ce strigă: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc, învredniceşte-i să fie tămăduiţi, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.

Cântarea a opta

Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuinţă de ajutor de la tine, Fecioară, care cântă şi te preaînalţă întru toţi vecii.
Tămăduieşte neputinţa sufletului meu şi durerile chinurilor mele, Fecioară, că să te slăvesc, Preacurată, în veci.
Binecuvântam pe Tatăl, pe Fiul si pe Sfântul Duh, Domnul.
Bogăţie de tămăduiri verşi, Fecioară, celor ce te laudă cu credinţă şi preaînalţă Naşterea ta, cea negrăită.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tu izgoneşti asuprirea ispitelor şi năvălirea patimilor, Fecioară; pentru aceea te lăudăm întru toţi vecii.
Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-L şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe Împăratul Ceresc, pe Care îl lăudă Oştile Îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a noua

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele fără de trup.
Să nu te întorci Fecioară de la izvorul lacrimilor mele, care ai născut pe Hristos, Cel ce a şters toată lăcrima de pe faţa tuturor.
Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei şi ai pierdut grija păcatului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu strălucirea luminii tale, luminează, Fecioară, negura neştiinţei şi o izgoneşte de la cei ce cu credinţă te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pe mine, care zac de boală, în locul cel de răutate, tămăduieşte-mă, Fecioară, şi mă întoarce dintru nesănătate în sănătate.

Catavasia:
O, prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu noi, surpă-i cu dreapta ta cea stăpânitoare şi atotputernică, şi celor ce sunt în scârbe le ajută, pe cei asupriţi îi mântuieşte şi îi dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ţie, că toate le poţi câte le voieşti.

Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvantul L-ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile şi mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe stăpână lumii, cu cântări să o cinstim.
Pentru păcatele mele cele multe mi se bolnaveste trupul, slăbeşte şi sufletul meu; la tine scap, ceea ce eşti plină de daruri; nădejdea celor fără de nădejde, tu îmi ajută.
Stăpână şi Maica izbăvitorului, primeşte rugăciunea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii folositoare către Cel ce S-a născut din tine, o, stăpâna lumii, fii mijlocitoare.
Cântăm acum cu osârdie cântare de bucurie, ţie celei întru tot lăudată, Născătoare de Dumnezeu. Cu Înaintemergătorul şi cu toţi Sfinţii roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, că să ne mântuiască pe noi.
Toate oştile îngereşti, Înaintemergătorule al Domnului, cei doisprezece apostoli şi toţi Sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciuni că să ne mântuim.
Mută să fie gura păgânilor, care nu se închină cinstitei icoanei tale, celei zugrăvite de sfântul apostol şi evanghelist Luca, ceea ce se cheamă Povăţuitoarea.
Milostivă fii mie, smeritului, Maica lui Dumnezeu, că afară de tine altă scăpare nu ştiu, eu cel ce sunt plin de tot felul de păcate. Miluieşte-mă, nădejdea creştinilor.

Apoi: Sfinte Dumnezeule..., Preasfânta Treime..., Tatăl nostru...,
Şi troparele:
Miluieşte-ne pe noi,Doamne miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum...
Uşă milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Doamne miluieşte(de 12 ori)
Apoi stihirile acestea:

Pentru toţi te rogi, ceea ce eşti bună, care scapă cu credinţă sub acoperământul tău cel puternic; că noi, păcătoşii, nu avem către Dumnezeu, în nevoi şi în necazuri, altă izbăvire, fiind pururea încărcaţi cu multe păcate, Maica Dumnezeului celui Preaînalt. Pentru aceea cădem înaintea ta, să ne izbăveşti pe noi, robii tăi, din toate nevoile.

Stih: Pomeni-voi numele tau intru tot neamul si neamul.

Bucuria tuturor celor scârbiţilor, celor asupriţi folositoare şi flămânzilor de hrană dătătoare, străinilor mângâiere, celor învăluiţi adăpostire, cercetare celor bolnavi, acoperământul celor neputincioşi, toiagul bătrâneţilor, tu eşti, Preacurată, Maica Dumnezeului celui Preaînalt; ţie ne rugăm, grăbeşte de mântuieşte pe robii tăi.
Stih: Ascultă, fiică, şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău.
Bucură-te, Fecioară Preacurată; bucură-te, cinstitul sceptru al Împăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai crescut strugurele cel de taină; bucură-te, uşa cerului şi rugul cel nears; bucură-te, lumină a toată lumea; bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea credincioşilor; bucură-te, apărătoarea şi scăparea tuturor creştinilor, Stăpână!

Slava... Si acum...

Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucură-te, scăpare; bucură-te, ceea ce eşti sfeşnic de aur; bucură-te, Preacurată, ceea ce eşti slava creştinilor; bucură-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, rai; bucură-te, masa cea dumnezeiască; bucură-te, biserică; bucură-te, năstrapă de aur; bucură-te, bucuria tuturor!
RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Stăpâna mea preabinecuvântată, folositoarea neamului omenesc, scăparea şi mântuirea celor ce aleargă la tine! Ştiu, cu adevărat ştiu că mult am greşit şi te-am mâniat, preamilostiva Doamnă, ca şi pe preabunul Dumnezeu, carele din tine S-a născut cu trup. Am în minte multele chipuri ale celor care mai înainte de mine au mâniat bunătatea Lui: pe vameşi, pe desfrânate şi pe ceilalţi păcătoşi cărora li s-a dat iertare de păcate, pentru pocăinţa şi mărturisirea lor. Deci aceste miluite chipuri punându-le înaintea ochilor sufletului meu celui păcătos şi privind spre atâta îndurare primită de dânşii de la Dumnezeu, am îndrăznit şi eu păcătosul, a alerga cu pocăinţă la milostivirea ta cea bună, o , preacurată Stăpână; să-mi dai mână de ajutor şi să ceri la Fiul Tău iertarea păcatelor mele celor grele. Cred şi mărturisesc că că acela pe care L-ai născut este cu adevărat Hristos Fiul lui Dumnezeu celui viu, judecătorul viilor şi al morţilor, care va să răsplătească fiecăruia după faptele lui. Cred iar şi mărturisesc că tu eşti cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, izvorul milei, mângâierea celor ce plâng, ajutătoarea celor pierduţi, puternică şi neîncetată mijlocitoate către Dumnezeu, care iubeşti neamul creştinesc, şi stai bună pentru îndreptarea mea. Că într-adevăr nu este alt ajutor şi acoperământ oamenilor afară de tine, o Stăpână preaîndurată, şi nimeni nădăjduind în tine şi prin tine mijlocind la Dumnezeu , nimeni nu este părăsit. Pentru aceasta rog bunătatea ta cea nemăsurată, deschide-mi uşile îndurării tale, celui ce am rătăcit şi am căzut în noroiul adâncului. Nu te scârbi de mine şi nu trece cu vederea rugăciunea mea, a păcătosului şi nu mă lasă pe mine nevrednicul pe care întru pierzare vrăjmaşul cel rău cu răutate m-a răpit, ci îmblânzeşte pentru mine pe milostivul Dumnezeu, cel ce S-a născut din tine, să ierte păcatele mele şi să mă mântuiască din pieirea mea; ca şi eu cu toţi cei ce au dobândit iertare, să cânt şi să preamăresc îndurarea cea nemăsurată a lui Dumnezeu celui născut din tine şi neînfruntată folosinţa ta cea spre mine, în viaţa aceasta şi-n veacul cel de veci. Amin.

A DOUA RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Împărăteasa mea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu ajutătoarea săracilor si primitoarea străinilor, bucuria celor întristaţi si acoperământul celor necăjiţi, vezi nevoia mea si necazul meu; ajuta-mă ca pe un neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul meu îl ştii, dezleagă-l precum vrei, că n-am ajutor afară de tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin

Cum să-ți protejezi copiii de răul din afară, de anturaj, de ce se aude și ce se vede în afara familiei?

Maica Siluana: În primul rând să ducem copilul la Doamne-Doamne de când e mic. Slavă Domnului că suntem ortodocşi și îi împărtăşim pe copii de la Botez. Să-i împărtăşim încă de când sunt în burtica noastră. Dacă e oprită de la Sfânta Împărtăşanie, când a rămas însărcinată canoanele spun că mama trebuie împărtăşită pentru copil. Să-i împărtăşim și să stăm cu ei în biserică cât sunt în burtă, că nu fac gălăgie, nu se joacă și nu ţipă și veţi fi uimiţi că după ce se nasc sunt la fel de cuminţi. Ei au învăţat și cântările, și răspunsurile. O mamă care făcea rugăciunile înainte de masă și după masă cu voce tare, în perioada când îşi alăpta copilul, când avea apoi copilul un an și ceva ea s-a încurcat la Psalmul 50, și copilul a completat-o, și era să îl scape din braţe.

Deci în primul rând să-i împărtăşim până la şapte ani, când se dă gratis.

Ăsta e primul lucru. După aceea ei vor pleca. Majoritatea copiilor după şapte, opt ani nu mai vor la biserică, vor la fotbal, sau la altceva. Dacă nu mai vor să îi lăsăm, pentru că se vor întoarce. Să-i lăsăm, dar să ne rugăm pentru ei. Nu îi obligaţi să se roage. Dacă acum te rogi pentru culcare, sunt momente când copilul vrea să se roage, altele când nu vrea, și zici: Las' că se roagă mami pentru tine! Și îi faci o cruce. Deci fără să îl forţăm și când nu mai ştim ce să facem zicem: Doamne, ce să fac? și ne vine gândul ce să facem. În acelaşi timp copilul trebuie să afle, fără să vadă la televizor neapărat, că nu toţi oamenii sunt buni. Îi spuneţi: Ai văzut că nici eu nu sunt bună tot timpul, ai văzut că sunt tristă. Nici tati nu e cel mai bun, ai văzut cum se supără. Deci noi oamenii suntem și răi și buni, la unii răutatea e mai mare, la unii mai mică. Toţi oamenii ne-am născut ca să transformăm răutatea în bunătate. Uite ce rău eşti acum! Hai să ne rugăm să te facă Dumnezeu bun. Ai văzut, mami, ce rea eram adineauri? Roagă-te pentru mine să mă fac bună. Asta este lucrarea noastră, să transformăm și avem datoria să ne apărăm de rău. Ai văzut că sunt nişte băieţi care sunt răi și care pot să te bată. Deci ce faci? Trebuie sa treci pe partea cealaltă, să te fereşti. Copilul trebuie să ştie că în lume sunt lucruri rele și că trebuie să se apere. Și cei care îl apără sunt părinţii. Și cei care trebuie să îl apere sunt legea, poliția și noi trebuie să pretindem asta.

Apoi, copilul e teribilist. Zice: Dar, mami, nu are ce să se întâmple, lasă-mă și pe mine. În primul rând chiar trebuie să lăsăm un copil să experimenteze pericolul. Nu-l lăsăm să facă ceea ce îl duce sigur la moarte, dar îl lăsăm, de exemplu, dacă vrea să bage mâna în flacară. Și vede că e buba și nu mai bagă altă dată. Dar dacă vrea să bage degetul în priză nu-l laşi, că nu mai zice buba, și îi tragi una peste mână și buba i-o faci tu, n-aştepţi să facă. Deci în această educaţie el învăţă că unele lucruri sunt folositoare, altele nu, unele dor, altele nu. Apoi părinţii spun: O să cadă copilul! Lăsaţi-l să cadă. Asta este. Nu puteţi să îi spuneţi mereu stai cuminte să nu cazi. Ci: Ştii, mie îmi e frică pentru că ai să cazi și o să te doară. Dacă tu îţi asumi riscul ăsta, bine. Și el cade. Și nu zici: Vezi, ţi-am zis eu că o să te doară..., ci: îmi pare rău pentru durerea ta, sper că asta te învaţă ceva, sau îţi asumi durerea. Chiar dacă are doi ani copilul pricepe ce-i spui acolo. Apoi să îi învăţăm să nu devină agresivi din cauza durerii.

Când sunt mari și se duc în locuri cu adevărat periculoase, în loc să îi spunem: Tu nu vezi câte se întâmplă? O să ţi se întâmple și ţie. Asta nu este bine!, să îi zici: Mami, mi-e frică. Eu am încredere în tine, dar mie mi-e frică pentru tine. Fie-ţi milă de mine și nu te duce. Sau hai să luăm nişte măsuri ca eu să stau liniştită. Spune-mi cu cine te duci, câţi vă duceţi... că eu sunt slabă de înger și mi-e frică. Altfel se poartă copilul decât dacă i-ai zice: lasă că vă ştiu eu pe ăștia care vă duceţi! Să acceptăm că li se pot întâmpla lucruri rele. Gândiţi-vă numai prin câte am trecut noi. Câte am făcut și câte ni s-au făcut. Și, slavă Domnului că ne apropiem de Sfântul Potir și suntem cu nădejde că ne mântuim. Aveţi încredere că și ei pot ieşi dintr-o capcană, și ei pot ieşi dintr-un necaz. Totul e să nu îi lăsăm fără Dumnezeu. Nu mai vor ei, vrem noi: Doamne, binecuvântează pe copilul meu, a ieşit pe uşă! Maica Domnului, ţi-l încredinţez Sfinte Gheorghe – dacă îl cheamă Gheorghe – păzeşte-l! Să avem încredere. Viaţa e periculoasă, viaţa e riscantă, dar viaţa e o şcoală, un exerciţiu, e o pregătire pentru viaţa veşnică. Și dacă eu îl apăr de toate durerile – eu îl bag la facultate, eu îl trec de corigențe, eu îl scap de la poliție n-are cum să se facă om. El trebuie să devină responsabil. Mami, tu răspunzi de ce faci. Eu în locul tău nu m-aș urca acolo. Dacă o să cazi, să îţi asumi răspunderea pentru durerea pe care o să o suferi, eu am să te pansez, dar e răspunderea ta, eu te-am avertizat că există riscul ăsta. Pare neiubitor, dar este ziditor. Nu avem unde să ne băgăm. Intru într-o clasă de liceu și mă uit cât sunt de frumoşi! Și când ştiu cât se masturbează, cât se uită la pornografie! Și sunt nişte copii! Și le zic: Dacă Dumnezeu v-a adus pe lume acum, v-a apărat, a zis că rămâne cu noi până la sfârşit, încercaţi să înţelegeţi ce e păcat, încercaţi să vă daţi seama că păcatul aduce suferinţă și să vă lepădaţi, mai devreme sau mai târziu, și să vă bucuraţi de viaţă. Nu există păcat din care omul să nu iasă și să nu se facă sfânt. Avem în calendar sfinţi care au fost tâlhari, desfrânate... Nu putem să îi ferim pe copiii noştri de suferinţă, nu putem să îi ferim de rău. Putem să îi învăţăm de bine, să-i protejăm cu rugăciunea, cu prezența noastră în Biserică și cu binecuvântare și să avem nădejde în Dumnezeu că nu se va întâmpla nimic iremediabil. Și dacă se întâmplă ceva iremediabil... singurul lucru iremediabil este sinuciderea și nici atunci să nu ne pierdem nădejdea. Biserica este obligată să nu se roage pentru ei în rânduială, din respect pentru libertate. El s-a lepădat de Dumnezeu când a făcut asta. Dar noi nu ne lepădăm de cel care a făcut asta. Există o zi pe an, la Rusalii, când ne rugăm pentru toţi, Biserica se roagă pentru toţi și dragostea noastră plânge. Și ne învaţă un părinte că se fac și parastase pentru aceştia. Pui numele cuiva din familie și zici „pentru cutare și tot neamul lui”. Și intră și cel care s-a sinucis. Mai ales că nu ştii dacă omul era sănătos, dacă nu a avut o tulburare emoţională, dacă până și-a dat sufletul nu i-a părut rău. Să avem nădejde. Atâta timp cât suntem vii să avem nădejde nebună în mila lui Dumnezeu. Este singura nădejde.

(din conferinţa Maicii Siluana Cine suntem și de ce ne-am născut?, Făgăraș, 10 iunie 2008)

Sursa: http://www.sfintiiarhangheli.ro/intrebari/20100517/cum-sa-ti-protejezi-copiii-de-raul-din-afara-de-anturaj-de-ce-se-aude-si-ce-se-ve