Aventurile unei pustoaice prin Europa

“Tanara visatoare visez la cont gras. Cat mai repede”. Asa ar trebui poate sa sune anuntul fetei. S-a gandit putin, apoi a vrut sa se imbogateasca rapid in Europa. A verificat un site de jobu-uri, a ajuns la Londra, a fost la un pas sa fie trimisa la produs, a muncit in cateva locuri, apoi a plecat in Spania, tara in care si-a dat seama ca Anglia a fost un parfum. Aventurile pustoaicei de 19 ani le-am aflat intamplator, am rugat-o sa le scrie si ea le-a pus pe computer asa cum s-a priceput. Nu-i rau pentru o incepatoare. Poate isi baga si altii mintile-n cap dupa vor citi povestea ei, scrisa ca si cum n-ar fi vorba de ea .

“Cu mintea unei fete de 19 ani, in luna februarie, Adinei i s’a pus pata sa se imbogateasca. Fara sa asculte sfaturile parintilor si ale prietenilor, a decis ca Romania nu ofera cine stie ce posibilitati si s’a lasat vrajita de mirajul Londrei. A ajuns acolo printr’un anunt pe care l’a gasit pe internet, mai exact pe http://www.ejobs.ro/, conform caruia, domnul Tiberiu Antohi (care se recomanda directorul unei companii de plasare a fortei de munca in Marea Britanie- Tiberiu ltd.), oferea romanilor posibilitatea de’a munci in diferite fast-food’uri, spalatorii auto si hoteluri, contra unui comision de 300 de lire. Adina se pregatea pentru un post de chelnerita intr’un fast-food si conform promisiunii, urma sa fie platita cu 200 de lire pe saptamana si sa i se ofere cazare aproape de locul de munca.. La fel ca parintilor ei, i se parea ciudat ca nu i s’a oferit posibilitatea de’a semna un contract in Romania, dar nu a dat inapoi in ciuda insistentelor acestora. A aterizat pe aeroportul Luton din Londra la ora 21:00. Abia dupa o ora, domnul Tiberiu a venit sa o ia de acolo, insotit de un tigan roman din Tandarei, isi aminteste Adina. Primul lucru care acesta l’a facut, a fost sa ii ceara fetei buletinul. A refuzat imediat, s’a gandit ca daca ii da buletinul, n’ar mai avea cu ce sa se intoarca in tara. In mintea Adinei totul incepea sa prinda alta forma. Intrebata daca stie engleza, a spus ca nu prea; s’a gandit ca asa ar putea fi cu un pas inaintea lor. Fata s’a urcat in masina si au pornit spre fast-food’ul despre care i se vorbise. Dupa o ora buna de mers, masina s’a oprit in fata unui bar. Au coborat toti trei si au intrat. Oarecum speriata de figurile dubioase ale oamenilor ce stateau la mese si de faptul ca si’a dat seama imediat ca se afla intr’un cartier de negrii, Adina a hotarat inca de la intrare ca nu ramane acolo. Nici nu banuia ca patronul barului nu stia despre venirea ei si ca nu avea nevoie de niciun angajat. In timp ce Adina astepta sa se termine discutiile care se desfasurau intre domnul Tiberiu si patronul barului la numai un metru de ea, tiganul Cornel i’a prezentat acesteia un alt domn, albanez din cate isi aminteste, numit Jimi. Acesta a masurat’o din cap pana in picioare dar nu a intrat in vorba cu ea. Vazand ca nu reusesc sa il convinga pe patron sa o angajeze pe fata si cu atat mai putin, pe aceasta sa ramana, cei doi domni au hotarat sa o duca pe fata sa doarma in casa unei prietene de’a lor, tot o romanca, pe numele ei Eli. 141 Greenwood avenue, Enfield, Middlesex, EN3 5FD. Aceasta este adresa la care au lasat’o pe Adina. Vazand’o speriata Eli a intrebat’o ce s’a intamplat. Adina i’a povestit cum a ajuns acolo si de ce. Eli i’a spus imediat: “Cum ai plecat fara contract din tara!? Eu am venit aici sa lucrez ca animatoare intr’un club de noapte. Am facut asta o luna, dar nici macar 1400 de lire pe luna nu iti ajung sa supravietuiesti la Londra, asa ca am hotarat sa ma prostituez. Sigur pentru asta te’au adus aici, daca nu sa te vanda la albanezi si de acolo nu te mai scoate nimeni. Dar chiar nu ti’a zis nimeni pentru ce vii?”.
Adina era in stare de soc, nu stia exact cum sa reactioneze, dar Eli stia. I’a dat fetei adresa unui hotel si i’a chemat un taxi. Aceasta s’a urcat in taxi si a plecat. Reusind sa isi revina din socul de a fi atat de aproape de ceea ce pana atunci vedea doar la televizor sau in ziare, n’a avut incredere nici in Eli si a hotarat sa mearga la un alt hotel. N’a indraznit sa sune acasa sa spuna ce se intampla. Nu voia sa isi ingrijoreze parintii. A doua zi nu stia de unde sa inceapa, ce sa faca intai. Nu avea bani sa gaseasca o chirie decenta, asa ca pana la urma a fost nevoite sa sune acasa sa o roage pe mama ei sa ii trimita niste bani. Dupa ce i’a primit a inceput sa caute o chirie si in acelasi timp un job. Pe diferite site’uri, apoi cu harta in mana cauta locatia. N’a durat mult pana sa fie acceptata pe postul de receptionista intr’o firma olandeza. Intr’o seara, dupa o saptamana de la angajare si aproape doua de cand se afla in Londra, aflata intr’un taxi in drum spre casa, Adina descopera, cu ajutorul soferului, ca este urmarita de cand a plecat de la servici. Cand s’a intors sa vada cine se afla in masina din spate, l’a recunoscut imediat pe albanezul Jimi din barul in care trebuia sa se angajeze cu doua saptamani in urma. Fara sa stea pe ganduri si’a schimbat destinatia rugandu’l pe taximetrist sa o duca la cea mai apropiata sectie de politie. A povestit tot politistilor londonezi, a descris toate personajele intalnite pana atunci, dar acestia nu au vrut nici macar sa ii ia declaratie. I’au aratat doua poze, una cu Jimi iar cealalta cu romanca Eli, i’au spus ca ii au pe amandoi in evidenta, ca stiu cu ce se ocupa, dar ca nu au pentru ce sa ii retina, deocamdata, deoarece ea nu au dovezi. Adinei nu ii venea sa creada ce aude. N’a mai putut decat sa le spuna ca par romani, nu englezi si apoi s’a asezat pe o banca si nu a mai plecat de acolo pana la ora 9 dimineata cand s’a facut lumina si s’a simtit in relativ in siguranta. A plecat acasa, si’a inceput sa caute alta cazare, dar nimic nu i se mai parea sigur.Cand n’a mai rezistat stresului la care o supunea gandul ca in orice moment ei ar putea sa o gaseasca, iar ea sa nu mai scape, Adina si’a strans lucrurile si a plecat in Spania.
Scurta escala in Spania
Cumnatul ei avea niste rude in Alcala de Jenares, langa Madrid, asa ca a stat la ei o saptamana. Primul job unde a fost acceptata fara permis de munca, era in satul Mazuecos, din provincia Guadalajara, pe postul de chelnerita. N’a incetat sa caute altceva, pentru ca nu reusea sa se inteleaga cu patronul, mai precis cu mama acestuia si isi dorea foarte mult sa plece de acolo. Dupa o saptamana, a gasit o alta oferta, un hotel din Madrid angaja receptioniste. A plecat fara sa stea pe ganduri si s’a angajat la hostelul En Busca del Tiempo, in centrul Madridului. Dimineata eram camerista iar dupa-masa era receptionista. Lucra cu inca o romanca si cu o fata din Guatemala. La inceputul lunii mai, patronul hotelului a hotarat, bazandu’se pe niste motive necunoscute de catre Adina, sa le concedieze atat pe ea, cat si pe fata din Guatemala. Desi la inceput le promisese 40 de euro pe zi, cand au fost platite, salarul li s’a calculat cu 20 de euro pe zi. Timp de o saptamana au dormit amandoua la un prieten pe care Adina si’l facuse acolo, un argentinian, student in Madrid si in fiecare zi au cautat alte locuri de munca. Adina nu a gasit nimic. Nimeni nu voia sa o angajeze fara permis de munca. “Totul e paradoxal acolo. Nimeni nu vorbeste engleza, nimeni nu te angajeaza fara permis de munca, dar trebuie neaparat sa fii angajat ca sa obtii unul.”. Dupa o saptamana in care a mancat doar biscuiti pentru ca nu voia sa mai cheltuie niste bani pe care nu avea cum sa ii recupereze, Adina a hotarat sa se intoarca in tara. Abia cand a ajuns acasa le’a povestit parintilor ei prin cate a trecut. Aceasta este doar una dintre povestile despre romani care isi incearca norocul dincolo. Pana la urma, oricat de manelistic ar suna, e vorba de noroc. Adina nu s’a imbogatit si a avut cel mai mare noroc din lume ca nu a imbogatit nici lista de romance vandute si obligate sa se prostitueze. “Englezilor nu le pasa in mod deosebit ce nationalitate ai. Atata timp cat te ridici la inaltimea asteptarilor lor, totul este in regula. Spaniolii, in schimb, te trateaza mizerabil pentru ca "esti roman". Diferenta de la cer la pamant intre Marea Britanie si Spania. Cert e ca nicaieri afara nu e usor. Mai ales la inceput. Eu n’am fost pregatita sa fac fata”.

Sursa: Reporter virtual