înainte de a pleca la lucru
mama mă strângea tare în braţe
şi parfumul ei rămânea multă vreme
în hainele mele
ieşeam la joacă
şi orice copil care se apropia de mine
se oprea deodată uimit întrebându-mă
a ce miroşi? e parfumul mamei.
ce bine miroase!...
clipa aceea de uimire binemirositoare
o regăsesc acum în biserică
pe chipul fiecărui om
ce se lasă îmbrăţişat de Hristos
cu dragostea unei mame
care trebuie să plece la lucru
în inima lui...
Marius Iordăchioaia
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
“Facă-se voia Ta”, mărturisim atunci când spunem rugăciunea “Tatăl nostru”, însă de multe ori ne gândim la voia noastră si, pentru ca realit... -
Rugăciunile începătoare: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Împăr... -
Ce poziţie să adoptăm faţă de machiaj? Gândiţi-vă la machiaj din punct de vedere teologic. Omul, fiind chipul slavei lui Dumnezeu, orice...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu